„Valentin Stănescu era un tip aparte. Bun profesionist, sever ca om, dar avea dreptate când ne acuza. El ne altoia ... Era însă o atmosferă fantastică, nu puteai să te superi pe el. Ne spunea clar: "La ora 22:00 stingerea! Nimeni nu mai joacă rummy, nimic, culcarea!" Și la ora 22:05 intra în camere ... Ne prindea asupra faptului, adică noi jucam rummy și ne lua la palme. Noi fugeam care încotro ... El se așeza la masa de joc și decreta "Încă trei să treacă la masă. Ultimele duble.”