Urziceni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Urziceni
—  Municipiu  —
Urziceni
Urziceni
Stemă
Stemă
Urziceni se află în România
Urziceni
Urziceni
Urziceni (România)
Poziția geografică
Urziceni se află în Județul Ialomița
Urziceni
Urziceni
Urziceni (Județul Ialomița)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°43′5″N 26°38′43″E / 44.71806°N 26.64528°E / 44.71806; 26.6452844°43′5″N 26°38′43″E / 44.71806°N 26.64528°E / 44.71806; 26.64528

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Flag of Ialomita county, Romania.png Ialomița

SIRUTA 100683
Atestare documentară 1596

Reședință Urziceni[*]
Componență Urziceni[*]

Guvernare
 - Primar Constantin Sava[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 5,78 km²
Altitudine 60 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 15308 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 17.094 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 925300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Urziceni
Poziția localității Urziceni

Urziceni este un municipiu în județul Ialomița, Muntenia, România. Are o populație de 15.308 locuitori. Este un oraș de mărime mijlocie ale cărui principale activități sunt agricultura și serviciile.

Poziția geografică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Urziceni este situat în sectorul estic al Câmpiei Române, în regiunea de subsidență a Câmpiei Sărata, la confluența dintre râurile Ialomița și Sărata. Orașul se află, aproximativ, la jumătatea distanței dintre București, Ploiești, Buzău și Slobozia (circa 60 de kilometri), la intersecția unor importante căi de comunicație rutieră și feroviară. Aici, se întâlnesc drumul național 2 (DN2), care vine dinspre București și se îndreaptă înspre Buzău, Bacău, Suceava, drumul național 1D (DN1D), care leagă orașul Ploiești de Urziceni, și drumul național 2A (DN2A), care pornește din Urziceni și merge spre Slobozia și Constanța. De asemeni, în Urziceni se întâlnesc magistrala CFR 700, care vine dinspre București și se îndreaptă înspre Făurei, Brăila, Galați, și secția CFR 701, care vine dinspre Ploiești și merge spre Căzănești, Slobozia, Țăndărei.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Urziceni avea statut de comună rurală, compusă fiind din târgușorul Urziceni și satul Cotorca. Comuna era reședința plășii Câmpul a județului Ialomița. Urziceni fusese reședința județului Ialomița, fiind numit căpitănia Scaunului, până în 1832, când reședința județului s-a mutat la Călărași. Comuna avea o populație totală de 2279 de locuitori; acolo funcționau 2 școli (una la Urziceni, una la Cotorca), 2 biserici (ambele în Urziceni, datând din 1828, respectiv 1861), o moară cu aburi, un spital, o farmacie și un birou telegrafic și poștal.[5][6] Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea statutului Urziceniului în comună urbană, reședință a plășii Urziceni. Populația era de 3526 de locuitori.[7] În 1931, Urziceni era una dintre cele trei comune urbane ale județului (alături de Călărași și Slobozia), și avea arondate și comunele suburbane Cotorca, Bărbulești și Manasia.[8]

În 1950, orașul a devenit reședința raionului Urziceni, din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și în final (după 1956) din regiunea București. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ regional, fiind subordonat județului Ilfov.[9][10] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului înapoi la județul Ialomița.[11] Din 1995, orașul are statut de municipiu.[12]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Urziceni

     Români (88,07%)

     Romi (2,88%)

     Necunoscută (8,86%)

     Altă etnie (0,17%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Urziceni

     Ortodocși (90,46%)

     Necunoscută (8,89%)

     Altă religie (0,64%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Urziceni se ridică la 15.308 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 17.094 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,08%), cu o minoritate de romi (2,88%). Pentru 8,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,46%). Pentru 8,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[13]

Urziceni - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Municipiul Urziceni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Constantin Sava[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 8                
Partidul Național Liberal 7                
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2                

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Opt obiective din municipiul Urziceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Toate sunt clasificate ca monumente de arhitectură — conacul Ion Ionescu (1905) de la „Km 56” pe șoseaua Buzăului; casa cu prăvălie (1935) din strada 1918; două case (1889, respectiv 1894) din strada Regele Ferdinand; conacul Gălățeanu (1931) din aceeași stradă; o casă (1885) din strada Mihai Viteazul; biserica romano-catolică (1916) și casa Mihai Hovaghinian (1926), ultimele două ambele în strada Panduri.

Inundațiile din 1975[modificare | modificare sursă]

Se întâmpla acum 42 de ani, pe vremea comunismului în Romania. În perioada 9 - 16 iulie 1975, mai multe râuri din România, printre care și Ialomița, au inundat zonele înconjurătoare. La Urziceni, într-o noapte a lunii iulie 1975, oamenii au început să se atenționeze cu privire la inundații. Se știa deja că Ialomița a inundat anumite zone ale Urziceniului și că apa urma să ajungă și în centru orașului. Lumea, îngrozită, și-a luat obiecte cu ei și s-au refugiat în podurile caselor. Ziua următoare, auzindu-se că în oraș au căzut mai multe case, lumea a început să plece, în satele vecine neafectate de viitură - la rude sau la cunoștințe, ori la o casă mare cu o fundație înaltă - la marginea orașului, așa cum povestesc oamenii. După inundații, locuitorii s-au întors și au început să își repare casele.

Nicolae Ceaușescu, președintele României de atunci, a luat țara la pas cu elicopterul, ajungând și în județul Ialomița, în municipiul Urziceni și în comunele Ciochina și Căzănești.

Ceaușescu i-a îndemnat pe cetățenii comunelor Căzănești și Ciochina să recolteze porumbul, care așa cum zicea el, era deja copt. Chiar el, cum se aude de la cetățeni, a luat o coasă în mână și a dat startul recoltei. Sătenii s-au apucat de recoltatul câmpurilor, în ciuda faptului că toate culturile erau acoperite de apă.

Președintele României Socialiste, a venit la Urziceni și, așa cum povestește lumea, a început să dea din mână, spunându-le cetățenilor ce să facă.

Transport[modificare | modificare sursă]

Transportul în comun este realizat de diverse firme, existând trasee de autobuz spre localitățile Manasia, Jilavele, Coșereni, Gârbovi, Ion Roată. Nu există trasee interne de autobuz.

Educație[modificare | modificare sursă]

Școli generale
  • Școala Generală Nr. 1 „Alexandru Odobescu”
  • Școala Generală Nr. 2 „Ion Heliade Rădulescu”
  • Școala Generală Nr. 3 "Sfanta Ecaterina"
Licee

Sanatatea[modificare | modificare sursă]

◄ Din punct de vedere documentar, primele măsuri luate în ceea ce privește activitatea sanitară se referă la anul 1785 (epidemia de ciumă). În cronica lui Hurmuzachi, volumul I, se consemnează: “La Urziceni izbucnind ciuma s-au închis târgurile, s-a oprit venirea negustorilor și s-au dărâmat două case infecte”.

◄ În anul 1824, de teama epidemiilor, Domnitorul de atunci, Grigore al IV-lea Ghica poruncește să se închidă bâlciul din Buzau (Drăgaica) și cele din Ialomița. Bâlciul de la Grindu se mută la Urziceni. dar și acesta este suprimat ulterior.

◄ Cinci ani mai târziu, se consemnează o noua epidemie de ciumă pe teritoriul orașului Urziceni.

◄ În anul 1852, Urziceniul contribuie cu 7% din bugetul comunal pentru construirea unui Spital Județean.

◄ Un an mai târziu, apare o epidemie de holeră din cauza căreia mor 128 de persoane.

◄ În 1869, se deschide prima farmacie din Urziceni.

◄ 1871 marchează anul înființării primul așezământ medical, funcționând cu 3 paturi pe strada Calea Bucuresti, mai exact pe locul donat de Ștefan Stoika.

◄ Tot în același an, se incepe construirea primului spital din judetul Ialomița, pe terenul donat de Alexandru Fochide. Lucrarea este executata de inginerul Metaxa și a costat 78.184,59 lei.

◄ Spitalul este inaugurat pe 6 decembrie 1894, functionand cu 14 paturi

◄ Între timp, în 1872 apare o epidemie de holeră din cauza căreia mor 128 de persoane.

◄ Pe 18 octombrie 1873, Consiliul General al Județului Ialomița aprobă prin vot adaugarea a înca 3 paturi.

◄ In anul 1897 se construieste un pavilion pentru autopsii, acesta servind si drept camera mortuara. Acesta a costat 3.900 lei.

◄ Statul de functiuni al Spitalului Urziceni din acea vreme cuprindea un medic care era si medical de plasa al circumscriptiei sanitare, un subchirurg, doua infirmiere, un bucatar, o spalatoreasa, un argat.

◄ In perioada antebelica, printre alti medici care au functionat la acest spital se remarca Ion Nanu Muscel. El a functionat aici intre anii 1901-1906, devenind apoi profesor Universitar la Facultatea de Medicina Bucuresti.

◄ Paturile erau intretinute de boieri, mentionati fiind: Ionita Sava din Cosereni si Dobre Ionescu, mare proprietar in Axintele.

◄ În perioada interbelică a mai funcționat aici și Dr. Oscar Veisea, colonel în rezervă și director al Spitalului Urziceni timp de 16 ani, iar în anii 1940 și 1950, Dr. I. Rosca.

◄ În 1948 apare înca un medic, Dr. Ciriceanu Dan, doctor internist, dar care îngrijea și bolnavii contagioși.

◄ Doi ani mai târziu, în 1950, ia ființă Policlinica de pe lângă Spitalul Urziceni, cu 5 specialități: interne, chirurgie, pediatrie, stomatologie si radiologie.

◄ Ulterior se înființează cabinetele de ginecologie și dermato-venerice, dar și dispensarul TBC.

◄ Astăzi, există două farmacii în locații diferite.

Sport[modificare | modificare sursă]

FC Unirea Urziceni a fost clubul de fotbal reprezentativ din Urziceni, care a câștigat campionatul în sezonul 2008-2009, jucând direct în grupele Champions League în sezonul următor, împotriva echipelor FC Sevilla, Glasgow Rangers și VFB Stuttgart. A reușit o victorie cu FC Sevilla, câștigând cu 1–0 în meciul disputat pe Stadionul Steaua din București. De asemenea, a învins echipa Glasgow Rangers cu un 4–1 pe stadionul acesteia. Echipa s-a desființat însă în vara lui 2011.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Urziceni, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 697–698. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Urziceni, tîrgușor”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 698. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  7. ^ Urziceni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=368. Accesat la 24 mai 2013. 
  8. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210,214. 15 iulie 1931. 
  9. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 24 mai 2013. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 mai 2013. 
  11. ^ Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 24 mai 2013. 
  12. ^ Legea nr. 11 din 18 ianuarie 1995 privind declararea ca municipii a unor orașe”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-11-1995-(5739).html. Accesat la 24 mai 2013. 
  13. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  14. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Așezăminte biseicești creștin-ortodoxe din Urziceni, Ștefan Grigorescu și alții, Editura Anca, Urziceni, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Urziceni