Operația de apărare a Armatei României pe Tisa (1919)
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Operația de apărare a Armatei României pe Tisa 1919 | |
| Activă | 17 iulie 1919 |
|---|---|
| Țară |  Romania |
| Ramură | Forțe terestre |
| Misiuni | • Operația ofensivă la vest de Tisa, (1919) |
| Comandanți | |
| Comandanți notabili | General Traian Moșoiu |
Modifică date / text  | |
- La 17 iulie Armata Ungara își sfârșise concentrările și grupările forțelor sale. Pregătirea atacului a început prin trageri de artilerie și recunoașteri de aeroplane. Bombardamentul ungar era de nedescris. Toate tunurile armatei sale chiar acelea ale divizilor din rezervă, au fost puse în poziție, pe malul drept al Tisei, concentrate în regiunile principale de atac.
- La Szolnok s-au putut determina 100 de trageri de foc , la Tokaj peste 50.
- In sectorul Tokaj,inamicul a reușit să treacă Tisa.
- În dimineata zilei de 20 iulie cu brigăzile independente 2 și 3 de secui și lucrători și-a ocupat teritoriul și localitățile cuprinse în continuarea Tisei din fața Tokaj-ului.
- Un cap de pod a fost stabilit la Rakamaz. Mai la sud trupele din Regimenul 39 și din Brigada a 80-a internațională au ocupat localitățile Tiszadob și Tiszadada.
- La 23 și 24 iulie, trupele Grupului Român de Nord sunt întărite cu trupe din Divizia a 20-a ardeleană, cu Brigada a 5-a de Roșiori și cu artilerie. Închiși în capul de pod de la Rakamaz , maghiarii nu mai sunt în stare să înainteze. Activitatea de luptă în acest sector se micșoreză simțitor. Cu acestea, malul Tisei era complet curățat de trupele ungare pe toată întinderea sectorului Grupului român de nord.
- La 23 iulie, dușmanul continuă ofensiva cu înverșunare pe tot frontul celor trei divizii ale sale.
Comandanți[modificare | modificare sursă]
- General Traian Moșoiu
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848/1849 și 1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia „Isvorul”, București, 1930
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Mărdărescu Gheorghe, Campania pentru desrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei (1918-1920), Editura Cartea Românească, București, 1921
- Preda Dumitru; Alexandrescu Vasile; Prodan Costică, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
