Nistru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fluviul Nistru
(Дністер; Днестр)
—  Codul râului:   —
Nistrul la Pilipăuți

Nistrul la Pilipăuți
Date geografice
Zonă de izvorâre Carpații Păduroși, Ucraina
Cotă la izvor 1.000 m.d.m.
Coordonate la izvor Coordonate: 46°21′N 30°14′E / 46.350°N 30.233°E / 46.350; 30.233
Emisar Marea Neagră
Cotă la vărsare m.d.m.
Coordonate la vărsare 46°18′13.26″N 30°16′24.19″E / 46.3036833°N 30.2733861°E / 46.3036833; 30.2733861
Punct de vărsare Cetatea Albă
Diferență de altitudine 1.000 m
Date hidrologice
Bazin de recepție 72.100 km²
Lungimea cursului de apă 1.352 km
Debit mediu 310 m³/s
Date generale
Țări traversate Ucraina Ucraina,  Republica Moldova
Afluenți de stânga Верещиця, Гнила Липа, Золота Липа, Стрипа, Серет, Nicilava, Dzvina, Zbruci, Jvancik, Смотрич, Ушиця, Лядва, Ягорлик, Стривігор
Afluenți de dreapta Бистриця, Стрий, Лімниця, Răut, Нежухівка,
Principalele localități traversate Halici, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Criuleni, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol, Slobozia, Cetatea Albă.


Nistrul este un râu care izvorăște în Ucraina în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră. Pe o scurtă porțiune marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova, după care intră în Republica Moldova. Pe malul său stâng se află regiunea separatistă Transnistria, iar apoi râul devine din nou graniță între Moldova și Ucraina, înainte de a străbate teritorii ucrainene. Se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului, pe teritoriu ucrainean. Printre altele, Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri și producerea energiei electrice. A nu se confunda cu râul Nipru.

Date generale[modificare | modificare sursă]

  • Lungime: 1.362 km
  • Navigabil: 500 km
  • Înălțimea la izvor 1.000m
  • Debitul mediu multianual 310 m³/sec.
  • Suprafața bazinului hidrografic 72.100 km²

Principalele orașe străbătute sunt: Halici, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol, Slobozia, Cetatea Albă.

Nistrul izvorăște în Carpații orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea de 760 m) și se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră. Sectorul superior al Nistrului se află în Ucraina.

În limitele Republicii Moldova, fluviul poate fi divizat în următoarele sectoare: de la Naslavcea (cea mai nordică localitate din Republica Moldova) până la Purcari, unde hotarul Republicii Moldova se întâlnește din nou cu al Ucrainei. În sectorul de mijloc, trece prin văi înguste și adânci, cu lățimea de 1,5–3 km și versanți puternic înclinați. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contriubuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca, Răut, Bîc).

In cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16–22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30–70 m. Afluenții fluviului îi influențează regimul doar în perioada primăverii, când are loc topirea zăpezilor.

Afluenți[modificare | modificare sursă]

Dreapta: Limnița, Răut, Bîc, Ichel, Botna

Stânga: Gnila Lipa, Solota Lipa, Coropez, Stripa, Seret, Zbruci, Smotric, Ternava

Localități de pe Nistru[modificare | modificare sursă]

Fauna ihtiologică[modificare | modificare sursă]

În râul Nistru în sectorul de mijloc (de la barajul lacului de acumulare Novodnestrovsc până la barajul lacului de acumulare Dubăsari) și sectorul de jos (de la barajul lacului de acumulare Dubăsari până la mare) au fost identificate circa 140 de specii de pești [1][2] :

Mențiuni literare[modificare | modificare sursă]

Nistrul apare în mai multe scrieri literare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii lui Nicoară Potcoavă se îndreaptă, în romanul Șoimii (1904), spre Nistru, dorind să treacă în Polonia. Ei poposesc într-o noapte la hanul armeanului Ariton din apropierea graniței, dar hangiul anunță iscoada. Deoarece apele râului erau umflate în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este nevoit să dea o luptă crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși, fiind înmormântați în pământul strămoșesc, „în cântecul bătrânului Nistru”. Scriitorul descrie astfel acest râu: „prin pâcle, apele zgomotoase ale Nistrului sclipeau ca oțelul în luminile triste ale zorilor (...) Apele erau umflate, tulburi, și veneau pline de găteje, de trestii, de mănunchiuri de iarbă. De la malul celălalt veneau vâjâiri de unde: acolo era cumpănă, acolo apele mușcau malul gemând și acolo se căscau vârtejurile adânci. (...) Nistrul vâjâia în albia-i neguroasă; pâclele se risipeau, răsăritul se înflăcăra.”[3]

În romanul Nicoară Potcoavă (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă traversează Nistrul în vara anului 1576 pe un pod umblător pe la vadul Lipșei, trecînd înspre Movilău. Scriitorul descrie astfel acest râu: „Au coborât în valea Nistrului la colibele de nuiele și lut, acoperite cu șovar, ale pescarilor. Năvoadele și oriile erau întinse în vânt, de pari strâmbi de salcie, ca să se usuce. Ciobăcile și luntrile erau pironite la țărmul cu apă lină. Dincolo se vedeau scruntare între sălcii bătrâne ș-un drumeag ce suia din râpa râului la malul înalt. Luciul lin trecea ca o oglindă întinsă răsfrângând nouri de scamă din înălțime.”[4]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nistru

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Peștii Nistrului de mijloc și de jos (Ghid al păstrătorilor râului). Chișinău, 2013
  2. ^ Ekaterina D. Vasil’eva. Main alterations in ichthyofauna of the largest rivers of the northern coast of the Black Sea in the last 50 years: A review. Folia Zool. – 52(4): 337–358 (2003)
  3. ^ Mihail Sadoveanu, Șoimii, Editura Militară, București, 1965, p. 130.
  4. ^ Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă, Editura Minerva, București, 1974, p. 206.