Mănăstirea Sâmbăta de Sus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mănăstirea Sâmbăta
Sambata IMG 5664.jpg
Curtea interioară cu biserica
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramAdormirea Maicii Domnului, 15 august
Tipcălugări
Localizare
ȚaraRomânia
LocalitateSâmbăta de Sus, județul Brașov
comunăSâmbăta de Sus
Adresa10[1]  Modificați la Wikidata
CoordonateCoordonate: 45°41′24.97″N 24°47′39.63″E / 45.6902694°N 24.7943417°E / 45.6902694; 24.794341745°41′24.97″N 24°47′39.63″E / 45.6902694°N 24.7943417°E / 45.6902694; 24.7943417
Date despre construcție
CtitorConstantin Brâncoveanu
Regele Mihai I
Locuitori35
Istoric
Sfințire1698
Monument istoric
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11812
Prezență online
http://www.manastireabrancoveanu.ro
Amplasare zonală
Teofil Părăian - portret realizat de Paul Mecet

Mănăstirea Sâmbăta este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 - 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.

Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfințirea a fost făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor, al cărui portret îl putem vedea pictat în interiorul bisericii, Regele Mihai I, fiind un al doilea ctitor al mănăstirii.
În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se dorea ștergerea oricăror referiri la monarhia română silită să se exileze în Lumea Liberă. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil începând din primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

Stareții mănăstirii[modificare | modificare sursă]

  • Protosinghel Arsenie Boca - între anii 1940 și 1944
  • Arhimandrit Serafim Popescu - între anii 1944 și 1954
  • Arhimandrit Ioan Dinu - între anii 1955 și 1971
  • Arhimandrit Veneamin Tohăneanu - între anii 1971 și 1993
  • Arhimandrit Irineu Duvlea - între anii 1993 și 2000
  • Arhimandrit Ilarion Urs - între anii 2000 și 2015

Preoți[modificare | modificare sursă]

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • România - Harta mănăstirilor, Amco Press, 2000

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]