Sari la conținut

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

45°41′24.97″N 24°47′39.63″E (Mănăstirea Sâmbăta de Sus) / 45.6902694°N 24.7943417°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăstirea Sâmbăta

Curtea interioară cu biserica
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramAdormirea Maicii Domnului, 15 august
Tipcălugări
ȚaraRomânia
LocalitateSâmbăta de Sus, județul Brașov
comunăSâmbăta de Sus
Coordonate45°41′24.97″N 24°47′39.63″E ({{PAGENAME}}) / 45.6902694°N 24.7943417°E
Date despre construcție
CtitorConstantin Brâncoveanu
Regele Mihai I
PictorPop Ionașcu Zugravul (1766)
Locuitori35
Istoric
Data începeriisecolul al XVIII-lea  Modificați la Wikidata
Sfințire1698
Localizare
Monument istoric
Adresa10
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11812
Prezență onlinesite web oficial
Prezență online
http://www.manastireabrancoveanu.ro
Amplasare zonală
Teofil Părăian - portret realizat de Paul Mecet

Mănăstirea Sâmbăta este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov.

Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 - 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.

Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfințirea a fost făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor, al cărui portret îl putem vedea pictat în interiorul bisericii, Regele Mihai I, fiind un al doilea ctitor al mănăstirii.
În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se dorea ștergerea oricăror referiri la monarhia română silită să se exileze în Lumea Liberă. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil începând din primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

Stareții mănăstirii

[modificare | modificare sursă]
  • Protosinghel Arsenie Boca - între anii 1940 și 1944
  • Arhimandrit Serafim Popescu - între anii 1944 și 1954
  • Arhimandrit Ioan Dinu - între anii 1955 și 1971
  • Arhimandrit Veneamin Tohăneanu - între anii 1971 și 1993
  • Arhimandrit Irineu Duvlea - între anii 1993 și 2000
  • Arhimandrit Ilarion Urs - între anii 2000 și 2015
  • Arhimandrit Atanasie Roman (din 25 iunie 2015)


  • România - Harta mănăstirilor, Amco Press, 2000

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Sâmbăta de Sus