Alexandru Călinescu (sculptor)
Alexandru Călinescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România |
Decedat | (88 de ani) București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | sculptor |
Activitate | |
Domeniu artistic | sculptură |
Studii | Universitatea Națională de Arte București, Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris |
Pregătire | Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea, Antonin Mercié, Constantin Brâncuși, Jean Boucher[*] |
Mișcare artistică | Tinerimea artistică, Cenaclul Idealist[*] |
Opere importante | cele două altoreliefuri de bronz, de pe fațada sudică a Arcului de Triumf din București, care îi reprezintă pe Regele Ferdinand și Regina Maria |
Premii | 1925 - Marele premiu la Expoziția Internațională de la Barcelona |
Modifică date / text |
Alexandru Călinescu (n. , Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România – d. , București, România) a fost un sculptor român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Între 1909 și 1914 a studiat la Școala de Belle Arte din București, având ca profesori pe Wladimir Hegel și Dimitrie Paciurea[1]. A continuat studiile la École Nationale des Beaux-Arts (Școala Superioară de Arte Frumoase) din Paris, din 1912, avându-l ca profesor pe maestrul Antonin Mercié (1845-1916), cu care învățase și Constantin Brâncuși. Începerea Primului Război Mondial, îl obligă să se întoarcă în România, unde se raliază la principiile Tinerimii Artistice și la cele ale Cenaclului Idealist.[2]
Anii Primului Război Mondial
[modificare | modificare sursă]În anii războiului a fost mobilizat și a fost integrat în grupul artiștilor plastici trimiși să se documenteze pe front pentru a cunoaște realitățile Războiului de Întregire. La 24 ianuarie 1918, a expus la Iași în cadrul Expoziției organizate de Marele Cartier General al Armatei Române.[3]
După Primul Război Mondial
[modificare | modificare sursă]După război a primit o bursă și s-a întors la Paris, unde a studiat cu Jean Boucher (1870–1939), între 1923 și 1925. În această perioadă, a participat la Salonul Artiștilor Francezi, la Salonul de Toamnă, în 1925 la Expoziția de Arte Decorative de la Paris, și la Expoziția Internațională de la Barcelona, unde a primit Marele Premiu pentru lucrarea Cap antic.[2]
În 1928 a revenit definitiv în țară, unde a obținut postul de profesor la catedra de modelaj în cadrul Școlii Superioare de Arhitectură, activând ca dascăl până în 1963. În paralel, a continuat să creeze, prezentându-și lucrările în expoziții personale, în 1930 și 1931 la Ateneul Român, apoi în 1936 și 1943 la Sala Dalles.[2]
Alexandru Călinescu a realizat cele două altoreliefuri de bronz, de pe fațada sudică a Arcului de Triumf din București, care îi reprezintă pe Regele Ferdinand și Regina Maria.[4]
Lucrări ale sale sunt expuse în muzee din România: Muzeul Militar Național, Muzeul Municipal, Muzeul Teatrului Național, Muzeul Zambaccian[1] din București, Muzeul de Artă din Tulcea[5], Muzeul de Artă din Ploiești[6], Muzeul de Artă din Tulcea[7], Muzeul de artă din Constanța[8].
Lucrări în colecții particulare din Anglia, Franța, România, SUA.[1]
Sculpturi
[modificare | modificare sursă]- Basorelief în cimitirul din Focșani, 1939. Monument istoric cu cod LMI VN-IV-m-B-06595[9]
- Bustul lui Duiliu Zamfirescu, amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București[10], realizat în 1943 din marmură de Rușchița, cod LMI B-III-m-B-20043[11]
Literatură
[modificare | modificare sursă]- Paul Rezeanu: Artele plastice în Oltenia, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1980;
- Florica Cruceru, Adina Nanu: Alexandru Călinescu (monografie), Editura Meridiane, 1988;
- Petre Oprea: Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică, Editura Maiko, București, 2006;
- Paul Rezeanu: Sculptori puțin cunoscuți, Editura Alma, Craiova, 2007.
Identitate
[modificare | modificare sursă]A nu se confunda cu sculptorul Alexandru Călinescu-Arghira (n. 23.05.1935, București – d. 28.12.2018)[12][13].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Alexandru Calinescu (1889 - 1978) sculptor[nefuncțională]
- ^ a b c Alexandru Călinescu[nefuncțională]
- ^ Gh. Buzatu: Trecutul la judecata istoriei
- ^ Arcul de Triumf, fațada de nord
- ^ „Muzeul de Artă Tulcea”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Muzeul de Artă Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Excursii în Deltă și arheologie în Dobrogea”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Obiective de vizitat în Constanța”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Basorelief
- ^ „Grădina Cișmigiu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Statuia lui Ion Luca Caragiale[nefuncțională]
- ^ Alexandru Călinescu-Arghira[nefuncțională]
- ^ UAP
|
|