Remus Cernea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Remus Cernea
Remus Cernea.jpg
Remus Cernea, la o conferință de presă în 27 februarie 2011
Date personale
Nume la naștere Remus Florinel Cernea
Născut 25 iunie 1974 (42 de ani)
București[1]
Cetățenie România
Religie Ateu
Ocupație Politician, activist
Deputat
Deținător actual
Funcție asumată
19 decembrie 2012
Circumscripția Nr. 14 Constanța, colegiul uninominal nr. 9[2]

Partid politic Partidul Verde (până în 2010)
Alma mater Universitatea din București (nu a absolvit)
Organizații Asociația Secular-Umanistă din România
Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință

Remus Florinel Cernea (n. 25 iunie 1974, București) este un politician și activist român împotriva discriminării bazate pe religie și orientare sexuală, susținător al separației dintre biserică și stat și fondatorul Asociației Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință.

Este cunoscut pentru numeroasele acțiuni civice derulate în ultimii ani care vizează apărarea și promovarea drepturilor omului și în special apărarea libertății de exprimare și a libertății de gândire, conștiință și religie a fiecărui cetățean, indiferent de convingerile sau credințele acestuia, respectarea principiului democratic al separației puterilor în stat și respectării valorilor democratice și laice, sau respectarea dreptului de a alege și de a fi ales.

A candidat la alegerile prezidențiale din 2009 din partea Partidului Verde, al cărui președinte a și fost, obținând peste 60.000 de voturi sau 0.62% din sufragii.[3] În octombrie 2010 a demisionat din Partidul Verde din cauza unor diferențe ideologice și a pus bazele Mișcării Verzilor.[4] În 2012 a fost ales deputat pe listele USL. În timpului mandatului a trecut la deputați neafiliați.[5]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Remus Cernea s-a născut în București, pe 25 iunie 1974. A început să practice karate în ilegalitate, în ianuarie 1989. Alături de alte 20 de persoane frecventa săptămânal o sală de box de la întreprinderea IMGB. A practicat arte marțiale timp de șase ani și l-a avut ca maestru pe Dan Macoveanu.[6] La vârsta de 14 ani devine campion la șah al orașului București la grupa sa de vârstă.[7]

În 1989, cu o lună înainte de Revoluție, pe când era în clasa a IX-a, vorbise cu trei prieteni să meargă noaptea să arunce cu ouă în niște panouri mari cu Nicolae Ceaușescu plasate în intersecții.[6] Nu au mai apucat. Pe 21 decembrie a vrut să iasă în stradă, însă mama lui l-a închis în casă.[6] A doua zi, când l-a văzut pe Mircea Dinescu la televizor, a plecat pe jos spre televiziune. S-a întâlnit cu un prieten din bloc și s-au urcat într-o remorcă de tractor care i-a dus până la sediul TVR.[6] Pe 23 a ieșit din nou și a mers în Piața Revoluției. Când a început să se tragă, s-a pus la pământ și timp de 20 de minute nu s-a putut mișca din cauza gloanțelor.[6]

În martie 1999 a plecat în Iugoslavia, după ce începuseră bombardamentele NATO,[8] pentru că îl preocupa problema violenței. Pentru a strânge suma necesară, a fost nevoit să vândă chiar și cărți din casă. Ajuns la Belgrad, într-o noapte în care urmărea atacurile aeriene NATO, a văzut cum o rachetă Tomahawk se îndrepta exact spre acoperișul hotelului pe care se afla. Apoi, a fost bănuit că a fost trimis de serviciile secrete americane și a fost amenințat că va fi aruncat de pe acoperiș.[8] A fost ajutat de directorul hotelului care era de origine română.[6] Evenimentele sunt relatate în textul său autobiografic, Turist de război la Belgrad.

Cernea a urmat cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București până în 2002, studii universitare de licență, fără a susține însă lucrarea de licență, potrivit propriei declarații.[6]

Remus Cernea este într-o relație cu Ioana Stăniloiu, studentă și absolventă a Conservatorului din București.[9] În 2016, acesta a "cerut-o" în parteneriat civil.[10] Cernea a fost acuzat în nenumărate rânduri că ar fi homosexual din pricina sprijinului oferit comunității LGBT.[11] În luna martie a aceluiași an, Ioana își anunța candidatura ca independent la Primăria Sectorului 1.[12]

Opinii politice[modificare | modificare sursă]

Cernea consideră inacceptabilă coalizarea dintre politicieni și Biserică, în ciuda faptului că în România este statuat principiul separării dintre Biserică și Stat.

Activitate[modificare | modificare sursă]

Fondează Societatea Culturală Noesis, în 1998, cu scopul de a promova valorile culturale și spiritul civic. În anul 2000 editează, alături de Cătălin Teniță și alți câțiva prieteni, primele cărți electronice din România și, ulterior, primele enciclopedii multimedia consacrate unor repere culturale românești.

Editează și enciclopediile multimedia dedicate lui Nichita Stănescu și Ion Creangă. Realizează în 2005, în parteneriat cu Siveco Romania, primele lecții multimedia de limba română pentru liceu și gimnaziu, introduse în liceele din România în cadrul proiectului Asistent Educațional pentru Licee - AEL.

A colaborat, în regim de parteneriat, în perioada 2001 - 2004, cu instituții culturale de prestigiu, precum Academia Română, Muzeul Literaturii Române, Arhiva Națională de Filme, Societatea Română de Radiodifuziune[13]. A obținut sponsorizări pentru proiecte culturale de la firme precum Microsoft România, Xerox, BRD, HVB Bank, Compaq.

În 1998, împreună cu trei colegi de la Filozofie și Drept (printre care se numără și Cătălin Teniță[14]), împiedică instalarea de icoane ortodoxe în amfiteatre și construirea unei biserici ortodoxe în curtea facultății.

În 1999, în timpul războiului din fosta Iugoslavie (Războiul din Kosovo) a asistat pe viu, la Belgrad, la bombardamentele NATO (Operațiunea Forțele Aliate).[15] În timpul nopților petrecute în Iugoslavia trăiește experiența de a urmări apropierea unei rachete Tomahawk, exact pe direcția hotelului de pe acoperișul căruia urmărea atacurile aeriene NATO și răspunsul antiaerienei sârbești. [necesită citare]

În octombrie 2003 înființează asociația umanistă și secularistă Solidaritatea pentru libertatea de conștiință, alături de personalități civice precum Gabriel Andreescu, Mircea Toma, Smaranda Enache, Daniel Vighi, Emil Moise, William Totok, Liviu Andreescu. Asociația, al cărei director executiv a fost până în septembrie 2008, își propune să militeze pentru respectarea libertății de conștiință și pentru respectarea principiului separării statului de biserică.

În 2004, derulează cu succes campania Salvați Parcul Carol, salvați statul de drept[16] în care are ca oponenți Guvernul, Parlamentul și Președinția României toate aceste instituții comițând ilegalități pentru a împlini cererea Bisericii Ortodoxe de a construi Catedrala Mântuirii Neamului Românesc în Parcul Carol I, pe locul ocupat de Mausoleul din Parcul Carol, ce urma a fi demolat în acest scop. Câștigă procesul cu Ministerul Culturii și Cultelor la Curtea de Apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Organizează 7 acțiuni de protest în parc, derulează o campanie de presă, obține sprijin internațional din partea unor organizații umaniste, strânge semnături pentru petiții adresate autorităților.

În martie 2008, organizează un protest în fața Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului cerând reintroducerea teoriei evoluționismului în manualele de biologie de liceu și a capitolului referitor la Dumnezeu în manualele de filozofie

Reprezintă Solidaritatea pentru liberatea de conștiință la Congresul Humanist Internațional[17] de la Budapesta (decembrie 2004) și la Adunările Generale de la Paris (iulie 2005), New York (aprilie 2006) și Washington DC ale International Humanist and Ethical Union[18] și la World Humanist Congress, ținut concomitent cu Adunările Generale ale IHEU, la Paris în 2005 și Washington DC în 2008.

În 2005 participă la un miting și susține campania Salvați Parcul Tăbăcăriei din Constanța, amenințat cu mutilarea pentru a se construi un mall și o catedrală.

În 2006 derulează proiectul Monitorizarea educației religioase în școlile publice din România. În cadrul dezbaterilor privind retragerea simbolurilor religioase din școlile publice participă la numeroase dezbateri publice la posturi de radio și televiziune. Organizează proteste publice față de prevederile neconstituționale ale Legii Cultelor.

Organizează concertul de protest din Piața Constituției din 28 octombrie 2006 împotriva cenzurii generate de Art. 13 (2) din legea cultelor (care stipulează că "În România sunt interzise orice forme acte, mijloace sau acțiuni de defăimare sau învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase"), concert la care participă peste 7000 de spectatori și care a fost susținut de: Luna Amară, Sarmalele Reci, Raza, Buricul pământului, Altar, Vama, Florin Chilian, Țapinarii, Implant pentru refuz.

Realizează ample coaliții de organizații neguvernamentale pentru susținerea lui Emil Moise în demersul făcut către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării[19][20] pentru sensibilizarea clasei politice să nu voteze legea cultelor și art 13(2) al acesteia în forma votată în cele din urmă [21] [22] și împotriva campaniei suburbane derulate în licee de către ANAF. [23] [24]

Remus Cernea susține proteste ale cetățenilor din capitală și din alte localități față de o serie de abuzuri ale autorităților centrale sau locale, precum Roșia Montană.

Publică articole în reviste precum 22, Observator Cultural, Le Monde Diplomatique (ediția română), Dilema Veche. În perioada iulie – septembrie 2007 a prezentat în fiecare vineri dimineața, la ora 11.30, un editorial pe Radio România Cultural.

Publică volumul de publicistică „Manifest împotriva becalizării României”, Editura Tritonic 2007.[25]

Realizează un studiu comparativ despre sistemele electorale ale tuturor țărilor din Uniunea Europeană versus sistemul electoral românesc evidențiind numeroasele vicii profunde ale acestuia din urmă.[26]

Inițiază o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în privința unei grave discriminări între competitorii electorali conținută de legea privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Din iulie 2008 inițiază procedurile de înființare a Asociației Umaniste Române. În septembrie 2008 organizează cu Asociația Umanistă Română un protest în fața Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului împotriva îndoctrinării religioase în școlile din România și declanșează o campanie civică pe această temă.

Cariera politică[modificare | modificare sursă]

Pe 27 august 2009, își anunțǎ candidatura la președinție din partea Partidului Verde (PV).[27]. La alegerile prezidențiale, în turul I, obține 0,64% din voturi, necalificându-se în turul II.

La 26 septembrie 2009, a fost ales președinte executiv al Partidului Verde, în cadrul Congresul Național Extraordinar, desfășurat în amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

Apără drepturile persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuale sau transgen). În mai 2010, Remus Cernea ia parte împreună cu alți membri de vârf ai Partidului Verde la GayFest din București.[28] În 2012, participa la parada gay în calitate de consilier de stat.[29]. În data de 24 septembrie 2010, demisionează din Partidul Verde.

În 2012, Remus Cernea fondează partidul Mișcarea Verzilor-Democrat Agrarieni (MV-DA). Partidul este admis în interiorul Uniunii Social-Liberale (USL). La 23 mai 2012, Cernea este numit consilier de stat pe probleme de mediu în guvernul Ponta I. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, obține un mandat de deputat în circumscripția electorală nr.14 din Constanța, pe colegiul uninominal 9. La 20 decembrie 2012, a ales să depună jurământul în plenul Camerei doar pe Constituția României, optând pentru varianta prevăzută în legea jurământului de credință al parlamentarilor care face abstracție de formula religioasă.[30][31]

La 21 ianuarie 2013, în urma unui congres, desfășurat la Palatul Parlamentului, MV-DA fuzionează cu Partidul Verde, iar Remus Cernea este ales președinte al Partidului Verde. Potrivit unui comunicat remis în urma congresului de fuziune, Remus Cernea este deputat al Partidului Verde, urmând să activeze însă ca afiliați ai grupului parlamentar PSD.

În anul 2014 propune legalizarea uniunilor indiferent de sexul partenerilor. Dar propunerea este refuzata fără echivoc.

In anul 2015 propune o lege pentru impozitarea cultelor. Propune o lege prin care sa se stopeze finantarea din bani publici a lucrărilor la Catedrala Neamului. Toate refuzate. Se poate observa o activitate susținută împotriva bisericii tradiționale românești.

În 2014 declara: mi-ar face plăcere să trăiesc într-o lume în care delfinii ar vota. Mai exact vrea o lege prin care delfinii sa aibă aceleași drepturi ca oamenii.

A mai propus: Religia, materie facultativă și înlocuită de o altă disciplină. Deși Constituția României, Art. 32 spune astfel:

(7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.

Distincții și aprecieri[modificare | modificare sursă]

Remus Cernea obține, cu Societatea Culturală Noesis, cea mai înaltă distincție a Industriei Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, decernată la Palatul Cotroceni de Președintele de atunci Ion Iliescu, pentru cele mai bune produse culturale multimedia din România pe anul 2002 – enciclopediile virtuale I. L. Caragiale și Constantin Brâncuși. Societatea Culturală Noesis a fost nominalizată tot în 2002 la premiile Internetics pentru cel mai bun site cultural din România, clasându-se pe poziția a doua.[7]

Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință este nominalizată la Gala Societății Civile pe anul 2004, la premiul pentru cea mai bună campanie din România și la premiul pentru secțiunea "Comportament civic și participare publică", clasându-se pe poziția a doua la ambele secțiuni.[7] Asociația obține finanțări pe proiecte din partea Fundației pentru o Societate Deschisă, Ambasadei Olandei și Institutului pentru Studii Umaniste.

Rezoluția propusă și elaborată de Remus Cernea, "Threats to the status of science and social-humanistic disciplines in education" este votată la Washington, D.C. în 8 iunie 2008 de Adunarea Generală a International Humanist and Ethical Union – cea mai importantă organizație umanistă mondială.

The Nordic Rainbow Humanists a acordat premiul "Rainbow Humanist Award 2009" pentru Remus Cernea și colegii săi din Asociația Umanistă Română:[32]

„...pentru că vorbesc și scriu despre situația lesbienelor, gay-lor, bisexualilor și transsexualilor ca o temă ce privește un drept al omului și ca un drept de a lua decizii în viața personală – ceea ce reprezintă o valoare esențială umanistă a autonomiei personale – în ciuda unei opoziții puternice din partea opoziției intoleranței religioase sau oponenților politici și a unei prese ostile.”

Controverse[modificare | modificare sursă]

În anul 1997, ca protest față de excesele naționaliste și xenofobe ale unor politicieni precum Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar sau Adrian Păunescu,[33] Remus Cernea intră în mod simbolic în UDMR, deși este de etnie română.

Publicații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Remus Cernea” (în germană). Deutsche Nationalbibliothek. https://portal.dnb.de/opac.htm?method=simpleSearch&cqlMode=true&query=idn%3D1046554719. 
  2. ^ Remus-Florinel Cernea”. Camera Deputaților. http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=58&cam=2&leg=2012. 
  3. ^ Alegeri Președintele României 2009”. Autoritatea Electorală Permanentă. http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-2009. 
  4. ^ Noul partid al lui Remus Cernea se cheamă “Mișcarea Verzilor””. NapocaNews. 3 octombrie 2010. http://www.napocanews.ro/2010/10/noul-partid-al-lui-remus-cernea-se-cheama-miscarea-verzilor.html. 
  5. ^ Remus Cernea, președintele Partidului Verde, s-a retras din grupul social democrat”. Știrile TVR. 13 mai 2013. http://stiri.tvr.ro/remus-cernea-presedintele-partidului-verde-s-a-retras-din-grupul-social-democrat_30454_video.html#view. 
  6. ^ a b c d e f g A. D., Dan Micu (5 aprilie 2011). „Povestea lui Remus Cernea, politicianul care stă cu părinții și primește bani pe Facebook”. Vertical News. http://verticalnews.ro/povestea-lui-remus-cernea-politicianul-care-sta-cu-parintii-si-primeste-bani-pe-facebook/. 
  7. ^ a b c Repere biografice”. Remus Cernea. http://remuscernea.ro/repere-biografice/. 
  8. ^ a b Remus Cernea (28 mai 2011). „Cum este să stai sub bombardamentele NATO și de ce România greșește grav în privința Kosovo”. voxpublica. http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cum-este-sa-stai-sub-bombardamentele-nato-si-de-ce-romania-greseste-grav-in-privinta-kosovo-63467.html. 
  9. ^ Cine este Ioana Stăniloiu, prietena lui Remus Cernea”. Realitatea. 29 februarie 2016. http://www.realitatea.net/cine-este-ioana-staniloiu-prietena-lui-remus-cernea_1896798.html. 
  10. ^ I. R. (3 martie 2016). „Iubita lui Remus Cernea, pe care a cerut-o in parteneriat civil si a sarutat-o in fata camerelor, va candida independent la Primaria Sectorului 1”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20841358-iubita-lui-remus-cernea-care-cerut-parteneriat-civil-sarutat-fata-camerelor-candida-independent-primaria-sectorului-1.htm. 
  11. ^ Vasile Surcel (2 iulie 2013). „Mister elucidat: Remus Cernea este homosexual, femeie, evreu plus absolut orice-i trece lui prin minte”. Curentul. http://www.curentul.info/2013/index.php/2013070288314/Actualitate/Mister-elucidat-Remus-Cernea-este-homosexual-femeie-evreu-plus-absolut-orice-i-trece-lui-prin-minte.html. 
  12. ^ După sărutul din Parlament, iubita lui Remus Cernea vrea să intre în politică”. Antena 3. 3 martie 2016. http://www.antena3.ro/politica/iubita-lui-remus-cernea-vrea-sa-candideze-la-locale-344186.html. 
  13. ^ Comisia Națională a României pentru UNESCO
  14. ^ Vezi Catastif.ro
  15. ^ Experiența limită trăită atunci este povestită în textul Turist de război la Belgrad apărut într-o antologie de povestiri alături mai mulți autori, precum Ana Blandiana, Mihail Grămescu sau Romulus Rusan. Un fragment din acest text a fost și subiect de bacalaureat la examenul de limba română, în 2006, la proba de comentariu al unui text la prima vedere.
  16. ^ Campania Salvați Parcul Carol
  17. ^ Humanist-International.org
  18. ^ Iheu.org
  19. ^ Campanie de susținere a necesității retragerii simbolurilor religioase din instituțiile publice de învățământ
  20. ^ Cazul Emil Moise - Scrisoare deschisă către Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
  21. ^ Libertatea de exprimare și libertatea de conștiință amenințate în România
  22. ^ România intră în UE cu voal pe chipul libertății de exprimare
  23. ^ Campanie suburbană a ANAF și MEC în liceele publice
  24. ^ Scrisoare deschisă către Agenția Națională pentru Administrare Fiscală
  25. ^ Adevarul.ro
  26. ^ Reforma clasei politice din România este aproape imposibilă în condițiile actuale
  27. ^ Remus Cernea și-a lansat candidatura la Președinție - Mediafax
  28. ^ Partidul Verde din România va participa la Marșul Diversității din cadrul GayFest
  29. ^ Romania libera - stiri iesite din tipar - actualitate, investigatii, politica, cultura, diaspora, video, anunturi de mica publicitate
  30. ^ Deputatul Remus Cernea a optat pentru jurământul fără formula religioasă - Mediafax
  31. ^ Deputatul Remus Cernea NU a vrut să JURE pe Biblie în Parlament | Romania Libera
  32. ^ Nordic Humanist Award to Romanians”. International Lesbian and Gay Cultural Network. 2 iunie 2009. http://www.ilgcn.tupilak.org/2009/06/nordic-humanist-award-to-romanians_67.html. 
  33. ^ Perioada post-decembristă este marcată de puternice frământări politice și sociale naționaliste. Acestea au culminat cu conflictul interetnic de la Târgu Mureș din perioada 19–21 martie 1990.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri