Riesling Italian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Riesling italian

Riesling italian se cultivă în România în multe centre viticole ca soi pentru vinuri superioare. În patru centre viticole participa la obținerea de vinuri spumante. Gustul ușor acidulat, îl face atrăgător, imprimându-i multă personalitate. Se produce într-o gamă largă, de la sec până la demi-dulce și chiar dulce, dominant fiind însă tipul sec.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Originea acestuia este incertă, unii ampelografi afirmând că este originar din Germania de pe valea Rhinului, alții din Italia sau din Austria, regiunea Styria. Comparativ cu ruda sa Rieslingul de Rhin, este considerat net inferior de către specialiști, dar asta nu îl împiedică să fie extrem de cultivat în România.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu prima ramificație detașată de restul ciorchinelui și boabele așezate foarte des pe ciorchine. Bobul este mic, sferic, cu pielița subțire, de culoare verde gălbui, cu punctul pistilar persistent și evident. Are perioada mijlocie spre lungă de vegetație (170-185 zile, vigoarea de creștere este mijlocie și fertilitatea ridicată, 80-85% lăstari fertili. Maturează foarte bine lemnul lăstarilor și diferențiază mugurii de rod de la baza coardei pretându-se la tăierea speronată. Maturarea deplină se realizează la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré (epoca a IV-V-a). Soiul Riesling italian se caracterizează printr-o mare plasticitate ecologică, cultivându-se cu rezultate bune în aproape toate podgoriile. Producțiile variază de la 9 t/ha l pana la 16 t/ha , cu o medie de 11-13 t/ha. Acumulările în zaharuri sunt și ele diferite de la 170 g/l, în contextul unei acidități totale a mustului ridicată, de 6-7 g/l H2SO4, pana la 200 g/l și valori ale acidității mai echilibrate, de 4-5 g/l H2SO4. Are capacitate de supramaturare când poate atinge 220-240 g/l zaharuri. Ca urmare, soiul Riesling italian asigură o gamă largă de vinuri: seci, demiseci, demidulci, sau poate fi folosit ca materie primă pentru spumante, ori distilate învechite din vin. Riesling Italian Colectia Reserve Tip alb, sec Culoare alb verzui Gust fructe mediteraneene si piersica Buchet si aroma fan proaspat cosit, un vin barbatesc Aciditate un vin cu aciditate ridicata, plin de vioiciune Clasificare Vin cu denumire de origine controlata Podgoria Dealu Mare Centru viticol Pietroasa Are culoare galben verzui si este un vin mai acid, sobru, barbatesc, echilibrat, vioi si reconfortant. Aroma si buchetul amintesc de fructele mediteraniene si de mirosul fanului cosit. Gustul aminteste de cel al piersicilor lasand in final o usoara amareala placuta. Datorita aciditatii crescute se recomanda la preparatele de peste gras, carne de pasare si fructe de mare.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Podgoriile și vinurile României. Autori: V.D.Cotea, N.Barbu, C.C.Grigorescu, V.V.Cotea. Editura Academiei Romane, București 2003

Legături externe[modificare | modificare sursă]