Darabani

Darabani
	Darabani
	— Oraş —
	Centrul Darabaniului
	; Stemă
	; Stemă
	; Darabani
Coordonate: 48°12′N 26°35′E / 48.2, 26.583
Atestare documentară	1546
Localităţi componente	Bajura, Eşanca, Lişmăniţa
	Guvernare
- Primar	Gheorghi Burlacu (PNL, ales 2008)
	Suprafaţă
- Total	3,4 km²
Altitudine	260 metri n.m.
	Populaţie (2002)
- Total	11.820 locuitori
- Densitate	3,476 loc./km²
	Site: www.primariadarabani.ro (ro)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Darabani este un oraş din judeţul Botoşani, Moldova, România, situat în apropiere de colţul celor trei frontiere. Este cel mai nordic oraş al României şi are o populaţie de circa 12 mii de locuitori.

O frecventă eroare este făcută în privinţa numelui localităţii, folosindu-se apelativul "Dărăbani" în loc de numele corect şi oficial de Darabani.

[modifică] Aşezare geografică

Oraşul Darabani este situat în nordul judeţului Botoşani, fiind cel mai nordic oraş din România. Oraşul este aşezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă cu altitudinea maximă (Dealul Teioasa 260 m) cu o mare fragmentare a reliefului, la contactul dintre zona de pădure şi silvostepă, pe malul drept, înalt, a râului Prut. Relieful oraşului apare larg, vălurat, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, lăsând impresia că provin dintr-o suprafaţă tăiată de râuri. Relieful natural a fost modificat în sudul oraşului prin terasare. Teritoriul oraşului are o formă alungită orientată pe direcţia NV-SE. Principalele râuri ce străbat teritoriul oraşului sunt reprezentate în principal de râul Prut şi pâraul Podriga cu afluenţii lor. Vegetaţia este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice. În apropierea oraşului se află localitatea Horodiştea, extremitatea nordică a ţării 48°15’06”N si 26°42’05”E.

[modifică] Clima

Clima oraşului este temperat-continentală. În urma observaţiilor meteo înregistrate la staţia Darabani, reiese că dinamica atmosferei este dominată de de masele de aer nord vestice, cu origine maritimă, răcoroase şi umede pentru primăvara şi început de vară, de aer cald-tropical, vara şi rece-polar iarna. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C cu o amplitudine medie anuală de 25,2 grade C, precipitaţiile anuale au valori de 500 mm/an, iar media zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante sunt din directia NV spre SE, iarna bate crivaţul din direcţie estică.

[modifică] Vegetaţia

Conforma condiţiilor pedoclimatice şi de relief, este împărţită în doua zone: una cu pădure de foioase şi alta de silvostepă. Pădurile conţin stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), tei, frasin (Fraxinus excelsior L.), arţar, cireş (Prunus avium), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este destinată agriculturii cu soluri fertile (cernoziomuri cambice) pe care se cultivă grâu, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr.

[modifică] Oraşe învecinate

Dorohoi (35,1 km SV)
Botoşani (59 km S)
Săveni (43 km SE)

[modifică] Toponimie

Iniţial localitatea s-a numit Căbiceni iar denumirea actuală a căpătat-o (" în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparţineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor"). Această numire se deduce, după unii de la nemţescul Trabani ce înseamnă pedestraşi, dupa alţii de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii erau corpul de armată pedestru şi permanent. Obligativitatea serviciului trecea de la tată la fiu în stare validă. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Serviciul darabanilor era foarte destins, la scaunul Domniei, după cum arată şi Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae.

[modifică] Administraţie

Bancă ornamentală lângă clădirea primăriei

Oraşul are în componenţă cartierele Bombeni, Corneşti, Lucoviţa, Mărgineni, Suseni, Teioasa şi câteva sate, dintre care cel mai important este Bajura. Suprafaţa oraşului este de 3,2 km².

[modifică] Populaţie

În anul 2002 populaţia oraşului era de 11.820 locuitori dintre care 5845 de sex masculin şi 5975 feminin.^[2]

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Economie

Principala funcţie economică a oraşului este cea agricolă datorită solurilor fertile şi cea a creşterii animalelor. În ultimii ani se observă o uşoară scădere a ponderii agriculturii şi creşterii serviciilor.

[modifică] Transporturi şi comunicaţii

Infrastructura este în ton cu realitatea din România, artera principală de circulaţie fiind drumul naţional 29A. Numai 5% din lungimea totală a drumurilor este asfaltată.

[modifică] Obiective turistice

Există 2 monumente istorice în oraş: biserica Sfântul Nicolae, situată în centrul oraşului, foarte asemănătoare cu cea de la Curtea de Argeş şi biblioteca orăşenească. Ambele au fost construite în timpul boierului Balş, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii sale. Stejarii seculari, din pădurea Teioasa, sădiţi de Ştefan cel Mare în urma luptelor cu tătarii reprezintă, de asemenea, un punct important de atracţie. De menţionat este şi faptul că fântâna şi băncile ornate cu flori din centrul oraşului sunt unicat în România.

[modifică] Personalităţi

Remus Bălănescu, (1883–1938) avocat, senator şi deputat
Leon Dănăilă (n. 1933), medic, membru titular al Academiei Române.
Victor Teişanu, (n. 1950), poet, jurnalist.
Gheorghe Moroşanu, Profesor Universitar, Univ. Al. I. Cuza, Iaşi
Dobrincu Dorin (n. 1972) istoric, scriitor, diplomat, membru al Academiei Române, director general al Arhivelor Naţionale Române.
Gheorghe Cliveti, Prof. univ. dr. Facultatea de Istorie, Univ. Al. I. Cuza Iasi

[modifică] Note

^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Darabani, Botoşani.
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite edrc_2002

[modifică] Bibliografie

[modifică] Legături externe

[recensamant_2002-0] Rezultatele recensământului din 2002 pentru Darabani, Botoşani.

[edrc_2002] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite edrc_2002

[1]

[2]