Euclid

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Euclid din Alexandria (greacă: Εὐκλείδης) originar din Damasc(ca. 325 î.Hr, 265 î.Hr) a fost un matematician grec care a trăit şi predat în Alexandria în Egipt în timpul domniei lui Ptolemeu I (323 î.Hr – 283 î.Hr). Despre viaţa lui Euclid nu s-au păstrat nici un fel de date, de aceea se spune că viaţa lui se confundă cu opera. Dar nici aceasta nu s-a păstrat în întregime.

În afara de Stihia în traducere românească Elementele ,tradusa în peste 300 de limbi şi în care pune bazele geometriei plane şi spatiale şi ale aritmeticii, au mai rămas câteva cărţi dintre care se amintesc: Datele, lucrare ce cuprinde teoreme şi probleme care completează Elementele şi Optica, privită ca o geometrie a "razei vizuale". A iniţiat tradiţia de a indica sfârşitul unei demonstraţii prin cuvintele: ceea ce era de demonstrat.

Într-o anecdotă, scrisă după 800 de ani de la moartea sa, se povesteşte că Ptolomeu l-ar fi rugat pe Euclid să-i arate o cale mai uşoară ca să înţeleagă geometria, iar Euclid ar fi răspuns: „În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi”.

Cercetările în domeniul opticii au fost expuse în tratatele Optica şi Catoptrica. În cel dintâi, Euclid a prezentat noţiunea de rază de lumină şi a formulat, pentru prima dată, legea propagării rectilinii a luminii: „Razele... se propagă în linie dreaptă şi pleacă la infinit”. În continuare, Euclid a analizat probleme geometrice de aplicare a acestei legi: formarea umbrei, obţinerea imaginilor cu ajutorul orificiilor mici, problema dimensiunilor aparente ale corpurilor şi determinarea distanţelor până la ele. În Catoptrica, Euclid a menţionat că: „tot ce este vizibil se vede în direcţie rectilinie”. În tratatul în discuţie a fost cercetată propagarea luminii de către corpuri.