De ce există ceva mai degrabă decât nimic?

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Această întrebare a fost pusă și scrisă de filozofi începând probabil cu Parmenide (c. 515 î.Hr.)[1][2][3]

Întrebările referitoare la „de ce există ceva?” sau „de ce există ceva mai degrabă decât nimic” au fost puse sau comentate de filozofi, inclusiv de Gottfried Wilhelm von Leibniz,[4] Ludwig Wittgenstein[5] și Martin Heidegger - care a numit-o „întrebarea fundamentală a metafizicii”.[6][7][8]

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Întrebarea este pusă la modul cuprinzător (general), mai degrabă decât referitoare la existența a ceva specific, cum ar fi universul sau multiversul, Big Bang-ul, legile matematice, legile fizice, timpul, conștiința sau Dumnezeu. Poate fi considerată o întrebare metafizică deschisă.[9][10][11]

Punctul încercuit a fost folosit de pitagoricieni și de grecii din Antichitatea târzie pentru a reprezenta prima ființă metafizică, Monada sau Absolutul.

Despre cauzalitate[modificare | modificare sursă]

Filozoful antic grec Aristotel a susținut că totul trebuie să aibă o cauză, culminând cu o ultimă cauză fără o cauză anterioară. (Vezi și patru cauze).

David Hume a susținut că, deși ne așteptăm ca totul să aibă o cauză din cauza experienței noastre cu privire la necesitatea cauzelor, o cauză poate să nu fie necesară în cazul formării universului, care este în afara experienței noastre.

Bertrand Russell a avut o poziție de „fapt brut”[12] când a spus: „Ar trebui să spun că universul este doar acolo, și atât”.[13][14]

Filosoful Brian Leftow a susținut că întrebarea nu poate avea o explicație cauzală (întrucât orice cauză trebuie să aibă ea însăși o cauză) sau o explicație contingentă (întrucât factorii care dau contingența trebuie să preexiste) și că, dacă ar exista un răspuns, ar trebui să fie ceva care există neapărat (adică ceva care există, mai degrabă decât este cauzat). [15]

Explicații[modificare | modificare sursă]

Gottfried Wilhelm Leibniz a scris:

De ce există ceva mai degrabă decât nimic? Motivul suficient [...] se găsește în substanță care [...] este o ființă necesară care poartă motivul existenței sale în sine.[16]

Filosoful fizicii Dean Rickles a susținut că numerele și matematica (sau legile lor de bază) pot exista în mod necesar. [17][18]

Fizicianul Max Tegmark a scris despre ipoteza universului matematic, care afirmă că toate structurile matematice există fizic, iar universul fizic este una dintre aceste structuri. Potrivit ipotezei, universul pare reglat pentru viața inteligentă din cauza principiului antropic, în timp ce majoritatea universurilor ar fi lipsite de viață. [19]

Critica întrebării[modificare | modificare sursă]

Filosoful Stephen Law a spus că este posibil ca întrebarea să nu aibă nevoie de răspuns, deoarece încearcă să răspundă într-un cadru spațio-temporal la o întrebare care se află în afara unui cadru spațio-temporal. El compară întrebarea cu întrebarea „ce este la nord de Polul Nord?”[20]

Sidney Morgenbesser a răspuns la întrebare cu o apoftegmă : „Dacă nu ar fi nimic, tot te-ai plânge!”, [21][22] sau „Chiar dacă nu ar fi nimic, tot nu ai fi mulțumit!”

Fizica nu este suficientă[modificare | modificare sursă]

Fizicieni precum Stephen Hawking și Lawrence Krauss au oferit explicații care se bazează pe mecanica cuantică, spunând că într-o stare de vid cuantic particulele vor începe în mod spontan să existe. Laureatul cu Premiul Nobel Frank Wilczek este creditat cu aforismul: „Nimic este instabil”. Cu toate acestea, acest răspuns nu l-a satisfăcut pe fizicianul Sean M. Carroll, care susține că aforismul lui Wilczek explică doar existența materiei, dar nu și existența stărilor cuantice, a spațiu-timpului sau a universului în ansamblu. [23]

Dumnezeu nu este suficient[modificare | modificare sursă]

Filosoful Roy Sorensen a scris în Enciclopedia Stanford a Filozofiei (în engleză Stanford Encyclopedia of Philosophy) că pentru mulți filozofi întrebarea este intrinsec imposibil de răspuns, precum cuadratura cercului și chiar și Dumnezeu nu poate răspunde suficient la această întrebare:

„Pentru a explica de ce există ceva, apelăm în mod standard la existența a altceva... De exemplu, dacă răspundem „există ceva pentru că Arhitectul Universal a dorit să existe ceva”, atunci explicația noastră dă de la sine înțeles existența Arhitectului Universal. Cineva care pune întrebarea într-un mod cuprinzător nu va admite existența Arhitectului Universal ca punct de plecare. Dacă explicația nu poate începe cu o entitate, atunci este greu de văzut cum este posibilă orice explicație. Unii filozofi concluzionează la întrebarea De ce există ceva mai degrabă decât nimic?: ei cred că întrebarea ne încurcă deoarece impune o cerere explicativă imposibilă, și anume „Deduceți existența a ceva fără a utiliza premise existențiale”. Logicienii nu ar trebui să se simtă mai rușinați de incapacitatea lor de a efectua această deducție față decât ar trebui să se simtă rușinați matematicienii care sunt incapabil să rezolve cuadratura cercului.[24]

Argumentul că „nimic” este imposibil[modificare | modificare sursă]

Filosoful presocratic Parmenide a fost unul dintre primii gânditori occidentali care au pus la îndoială posibilitatea nimicului. Mulți alți gânditori, precum Bede Rundle,[25] s-au întrebat dacă nu cumva nimicul este o posibilitate ontologică.[26][27][28][29] Nimicul ar putea fi doar un concept uman care este o construcție filozofică și inadecvat pentru o descriere a unei stări posibile sau pentru absenței stării.

Filosoful contemporan Roy Sorenson a respins acest fel de raționament. Curiozitatea, susține el, este posibilă „chiar și atunci când se știe că propoziția este un adevăr necesar”. De exemplu, „dovada reductio ad absurdum că 1 - 1/3 + 1/5 - 1/7 +... converge la π/4" demonstrează de fapt că a nu converge la π/4 este imposibil. Cu toate acestea, nu oferă nicio perspectivă asupra motivului pentru care este imposibil să nu conveargă la π/4. În mod similar, chiar dacă „nimic” este imposibil, întrebarea de ce este așa pare a fi o întrebare legitimă.[30]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Poem of Parmenides : on nature”. philoctetes.free.fr. Accesat în . 
  2. ^ „The Metaphysics of Nothing”. www.friesian.com. Accesat în . 
  3. ^ „Parmenides”. Ancient History Encyclopedia. Accesat în . 
  4. ^ "Principles of Nature and Grace", 1714, Article 7.
  5. ^ "Not how the world is, is the mystical, but that it is." Tractatus Logico-Philosophicus 6.44
  6. ^ Martin Heidegger, Introduction to Metaphysics, Yale University Press, New Haven and London (1959), pp. 7–8.
  7. ^ „The Fundamental Question”. www.hedweb.com. Accesat în . 
  8. ^ Geier, Manfred (). Wittgenstein und Heidegger: Die letzten Philosophen (în germană). Rowohlt Verlag. p. 166. ISBN 978-3644045118. 
  9. ^ „Nothingness”. The Stanford Encyclopedia of Philosophy. . Accesat în . 
  10. ^ Dascal, Marcelo (). Leibniz: What Kind of Rationalist? (în engleză). Springer. p. 452. ISBN 978-1402086687. 
  11. ^ Goldschmidt, Tyron (). The Puzzle of Existence: Why Is There Something Rather Than Nothing? (în engleză). Routledge. ISBN 978-1136249228. 
  12. ^ În filosofia contemporană, un fapt brut este un fapt care nu are nicio explicație.
  13. ^ „5 Reasons Why the Universe Can't Be Merely a Brute Fact : Strange Notions”. . 
  14. ^ „Transcript of the Russell/Copleston radio debate”. Philosophy of Religion. 
  15. ^ „Brian Leftow – Closer To Truth”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Monadologie (1714). Nicholas Rescher, trans., 1991. The Monadology: An Edition for Students. University of Pittsburgh Press, p. 135.
  17. ^ „Dean Rickles – Closer To Truth”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Michael Kuhn (to Christopher Ishaam) – Closer To Truth”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Tegmark, Max (). „The Mathematical Universe”. Foundations of Physics. 38 (2): 101–150. Bibcode:2008FoPh...38..101T. doi:10.1007/s10701-007-9186-9. 
  20. ^ „Stephen Law – Closer To Truth”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ There are two errors in the the title of this book: A sourcebook of philosophical puzzles, paradoxes and problems, Robert M. Martin, p. 4, ISBN: 1-55111-493-3
  22. ^ Goldstein, Rebecca (). 36 Arguments for the Existence of God: A Work of Fiction. Vintage Contemporaries. p. 349. ISBN 978-0307456717. The Cosmological Argument, like The Argument from the Big Bang and The Argument from the Intelligibility of the Universe, is an expression of our cosmic befuddlement at the question, why is there something rather than nothing? The late philosopher Sidney Morgenbesser had a classic response to this question: "And if there were nothing? You'd still be complaining!" 
  23. ^ Carroll. „Why Is There Something, Rather Than Nothing?”. arXiv:1802.02231v2 Accesibil gratuit. 
  24. ^ Sorensen, Roy. „Nothingness”. Stanford Encyclopedia of Philosophy. Stanford. Accesat în . 
  25. ^ Kanterian, Edward (). „Bede Rundle obituary”. The Guardian. 
  26. ^ „Bede Rundle”. Closer to Truth. Arhivat din original (Video) la . Accesat în . 
  27. ^ „Why there's something rather than nothing”. Washington Post. 
  28. ^ „Levels of Nothing by Robert Lawrence Kuhn – Closer To Truth”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ Why Does Anything Exist?
  30. ^ Sorensen, Roy (). „Nothingness”. În Zalta, Edward N. The Stanford Encyclopedia of Philosophy (ed. Spring 2020). Metaphysics Research Lab, Stanford University. Accesat în . 

Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Portal icon Portal Filozofie
Portal icon Portal Religie


v • d • m
Ghid rapid de filozofie
Portal · Categorie · Proiect
Filozofie
Liste
Ramuri
Filozofia
Școli
Vezi și
Referințe: Encyclopedia of Philosophy · Philosophical dictionary · Stanford Encyclopedia of Philosophy · Internet philosophy guide
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=De_ce_există_ceva_mai_degrabă_decât_nimic%3F&oldid=15763326