Anaximandru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Anaximandru

Anaximandros din Milet (greacă: Αναξίμανδρος) (610 î.Hr.- 546 î.Hr.), filosof grec. Asemenea dascălului şi precursorului său Thales din Milet, Anaximandru posedă vaste cunoştinţe în domeniul matematicii, astronomiei, ştiinţelor naturii şi geografiei. Ca şi alţi reprezentanţi al şcolii ioniene, Anaximandru a fost preocupat de căutarea originii lucrurilor, identificând în apeiron ( din a privativ, indicând absenţa şi peras = limită, hotar) materia primordială care stă la baza universului.

Potrivit concepţiei sale, apeiron-ul este etern, indestructibil, nedefinit, în continuă mişcare, din şi în el apărând şi dispărând toate prin ciocnirea celor două stări –căldura şi frigul. Comparativ cu Thales care considera apa elementul primordial, apeironul lui Anaximandru reprezintă o treaptă superioară de abstractizare, el fiind primul filosof ionian care încearcă să ofere, dintr-o perspectivă raţionalist-materialistă, o viziune închegată, unitară a originii universului.

Lumea văzută de Anaximandru

În domeniu astronomiei, Anaximandru a fost preocupat de distanţele, mărime şi traiectoriile aştrilor şi a realizat primul ceas solar şi un glob ceresc (cu pământul în centrul universului) destinat navigatorilor. Anaximandru era considerat de Eratostene întemeiatorul geografiei ştiinţifice. Cea mai frapantă contribuţie a lui Anaximandru la teoria cosmologică a fost fără îndoială eliberarea sa de ideea că pământul are nevoie de un suport. Surse de după Aristotel spun că Anaximandru credea în existenţa unor lumi sau ceruri nenumărate.

Teoria sa despre apariţia vietăţilor şi a omului, i-a determinat pe unii istorici să îl situeze pe Anaximandru printre precursorii evoluţionismului, deşi ideea enunţată de Anaximadru însuşi este diferită. Astfel, el spunea că animalele au apărut din apă sau din mare (reiterare a principiului thalesian al umidităţii), dar omul "s-a născut întru început din vieţuitoare de altă specie", deoarece "progeniturile altor animale, curând după ce s-au născut se hrănesc singure, în timp ce numai omul pretinde o îngrijire îndelungată" (Fr. A10). Ideea lui Anaximandru nu este prin urmare una de tip evoluţionist, deoarece el spune că omul a fost născut ca om de către alte animale. Ceea ce întâlnim aici este mai degrabă o idee de tip "omul-lup".

Opiniile lui Anaximandru despre fenomenele meteorologice ne oferă un exemplu suplimentar al principiului său de consecvenţă, anume că evenimentele din această lume trebuie atribuite acţiunii permanente a aceloraşi forţe şi procese care i-au determinat formarea la început.

Din antichitate se enumeră ca titluri ale operelor lui Anaximandru: Despre natură, Descrierea Pământului, Stelele Fixe, Sfera.

Din opera lui Anaximandru s-au păstrat numai câteva citate, cele mai vechi texte de filosofie elenă ajunse până la noi.