Philosophiae Naturalis Principia Mathematica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru lucrarea axiomatică matematică a lui Whitehead şi Russell, vedeţi Principia Mathematica.

Exemplarul personal a lui Newton a lucrării primei ediţii a Principia, ce are corecturile aduse de Newton însuşi pentru ediţia a doua.

Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (însemnând în latină, "Principiile matematice ale filozofiei naturale"), adesea numită doar Principia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687. Conţine formularea legilor de mişcare a corpurilor (cunoscute frecvent şi ca Legile lui Newton) ce constituie fundamentul mecanicii clasice, precum şi Legea atracţiei universale. Tot în Principia, Newton explică atât matematic cât şi fizic legile mişcărilor planetare, cunoscute sub numele de Legile lui Kepler, pentru că au fost deduse empiric de către Johannes Kepler pe baza observaţiilor astronomice personale ale acestuia.

În formularea teoriilor sale fizice, Newton a dezvoltat un întreg câmp al matematicii cunoscut sub numele de calcul diferenţial şi integral, pe care, în realitate, fizicianul englez Isaac Newton şi matematicianul german Gottfried Wilhelm Leibnitz (1646 - 1716) l-au inventat practic simultan şi independent unul de altul, Newton din perspectiva fizicii, iar Leibnitz din cea a matematicii.

Ca atare, din cauza noutăţii absolute a calculului diferenţial şi integral, Newton a preferat să scrie Principia folosind puţine elemente din limbajul matematic al acestuia. În schimb, Newton a adus argumente de tip geometric în sprijinul celor mai multe din punctele teoriei sale dezvoltate în Principia Mathematica.

Tot în Principia, Newton a folosit expresia devenită apoi celebră, Hypotheses non fingo, adică Nu pretind [a avea] nici o ipoteză.

[modifică] Ediţia a treia

A treia ediţie a fost publicată pe 26 martie 1726 sub îngrijirea lui Henry Pemberton, despre care Newton avusese numai cuvinte elogioase. Caracterizarea lui Pemberton, făcută de Newton însuşi în prefaţa acestei ediţii, Henry Pemberton, M.D., a man of the greatest skill in these matters ... (în spiritul limbii române, Henry Pemberton, un om extrem de cunoscător al acestor chestiuni ...) l-a mulţumit profund pe Pemberton, care a declarat mai târziu că vorbele lui Newton au valorat pentru el mai mult decât cele 200 de guinee (care, oricum, reprezenta o sumă considerabilă la timpul respectiv) cu care acesta îl recompensase generos pentru munca de editare şi supervizare. ⁵

[modifică] Vezi şi

• Isaac Newton, Galileo, Descartes, Robert Hooke and Christian Huygens
• Scrieri anterioare ale lui Newton includ şi Quaestiones quadem philosophicae, De motu corporum in gyrum

[modifică] Note

• Note 1: p.699, Richard S. Westfall. Never at Rest: A Biography of Isaac Newton. Cambridge U. Press. 1980 ISBN 0-521-27435
• Note 2: Westfall, pp.712–716
• Note 3: Westfall, pp.751–760
• Note 4: Westfall, p.750
• Note 5: Westfall, p.802
• Note 6: J. W. Herivel, The background to Newton's "Principia", Oxford University Press, 1965.

[modifică] Legături externe

La Wikisursă există texte originale legate de Philosophiae Naturalis Principia Mathematica

• Burndy Library online Latin editions
• 1846 Edition of Motte's 1729 English Translation - online facsimile with full text search