Bertrand Russell

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Filozofi occidentali
Filozofia secolului XX
Bertrand Russell în 1950
Bertrand Russell în 1950
Nume - Bertrand Arthur William Russell, 3rd Earl Russell
Naștere - 18 mai 1872 (Trellech, Regatul Unit)
Deces - 2 februarie 1970 (Penrhyndeudraeth, Regatul Unit)
Școală/tradiție - Filozofie analitică
Interese principale
Etică, Epistemologie, Logică, Matematică, Filozofia limbajului, Filozofia științei, Religie
Idei importante
Atomism logic, cunoaștere prin descriere, paradoxul lui Russell.
Influențe A influențat
Euclid, David Hume, G.E. Moore, Alfred North Whitehead, Wittgenstein

Wittgenstein, A. J. Ayer, Rudolph Carnap, Kurt Gödel, Karl Popper, W. V. Quine

Medalia Premiului Nobel

Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech - d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth, Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un filosof, matematician, istoric și critic social britanic[1][2] În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri.[3] Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.[4]

La începutul anilor 1900 Russel a condus revolta britanică împotriva idealismului. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX.[2] A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la Principia Mathematica, o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigma a filosofiei[5] Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbii, epistemologie și metafizică.

Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și anti-imperialism.[6][7] În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste[8], iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii pentru implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare.[9]

În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, în recunoașterea lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință."[10]

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Trellech, Monmouthshire, Țara Galilor, într-o familie aristocratică engleză. Bunicul din partea mamei, John Russell, a fost prim ministru al Marii Britanii. Nașul lui Bertrand Russell este filozoful John Stuart Mill. În 1890 își începe studiile la Trinity College, Cambridge unde este influențat de Alfred North Whitehead.

Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.

Bibliografie selectivă[modificare | modificare sursă]

  • Principia Mathematica (în colaborare cu Alfred North Whitehead) (1910-1913)
  • The Problems of Philosophy (1912)
  • The Analysis of Mind (Analiza minții) (1921)
  • Sceptical Essays (Eseuri sceptice) (1928)
  • Marriage and Morals (Căsătoria și morala) (1929)

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Problemele filosofiei, Editura All, București, 2006, 176 p., ISBN 973-571-409-4
  • Ȋn căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, 224 p., ISBN 9789735029678
  • Misticism și logică și alte eseuri, traducere: Monica Medeleanu, Editura Herald, Colecția Cogito, București, 2011, 256 p., ISBN 978-973-111-224-4
  • Religie și știință, traducere: Monica Medeleanu, Editura Herald, Colecția Mathesis, București, 2012, 240 p., ISBN 978-973-111-347-0

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sidney Hook, "Lord Russell and the War Crimes Trial", Bertrand Russell: critical assessments, Volume 1, edited by A. D. Irvine, (New York 1999) page 178
  2. ^ a b Stanford Encyclopedia of Philosophy, "Bertrand Russell", 1 May 2003
  3. ^ I have imagined myself in turn a Liberal, a Socialist, or a Pacifist, but I have never been any of these things, in any profound sense. --Autobiography, p. 260.
  4. ^ Hestler, Anna (2001). Wales. Marshall Cavendish. p. 53. ISBN 076141195X 
  5. ^ Ludlow, Peter, "Descriptions", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL = [1].
  6. ^ Richard Rempel (1979). „From Imperialism to Free Trade: Couturat, Halevy and Russell's First Crusade”. Journal of the History of Ideas (University of Pennsylvania Press) 40 (3): 423–443. doi:10.2307/2709246. http://jstor.org/stable/2709246. 
  7. ^ Bertrand Russell (1988) [1917]. Political Ideals. Routledge. ISBN 0-415-10907-8 
  8. ^ Samoiloff, Louise Cripps. C.L.R. James: Memories and Commentaries, p. 19. Associated University Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
  9. ^ The Nobel Foundation (1950). Bertrand Russell: The Nobel Prize in Literature 1950. Retrieved on 11 June 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bertrand Russell
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Bertrand Russell.


Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului
Donald Davidson | Jacques Derrida | Gottlob Frege | Saul Kripke | Hilary Putnam | Bertrand Russell | John R. Searle | W.O. Quine | Ludwig Wittgenstein