Bhagavad Gita
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Artwork © courtesy of The Bhaktivedanta Book Trust
Bhagavad Gita (în limba sanscrită: भगवद्गीता - Bhagavad Gītā, "Cântarea lui Dumnezeu" sau "Cântecul divin"[1]) este un vechi text epic sanscrit cuprinzând 700 de versete (sau 701 după unele recenzii) din Mahabharata (Bhishma Parva capitolul 25 – 42[2]).
Krishna, aşa cum îl numeşte autorul Bhagavad Gita ca Bhagavan[3] (cel divin) şi chiar versurile însele folosesc stilul sanscrit (metrul sanscrit - chandas cu sinonime şi metafore). Lucrarea este scrisă într-o formă poetică, permiţând cântatul ei tradiţional; de aici şi titlul care se traduce "Cântecul celui divin". Bhagavad Gita este venerată ca fiind sacră de către marea majoritate a tradiţiilor hinduse şi în special de aşa-numiţii adepţi ai lui Krishna. În vorbirea curentă este citată ca "Gita".[4]
[modifică] Reference
- ^ The Divine Song of God
- ^ Sastras studies
- ^ Bhagavan
- ^ hindunet.org "more commonly known as the Gita"
