Turnu Roșu, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Turnu Roșu)
Salt la: Navigare, căutare
Turnu Roșu
—  Sat  —
TurnuRosuPanorama.jpg
Turnu Roșu se află în Romania
{{{alt}}}
Turnu Roșu
Localizarea satului pe harta României
Turnu Roșu se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Turnu Roșu
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°38′34″N 24°17′55″E / 45.64278, 24.2986145°38′34″N 24°17′55″E / 45.64278, 24.29861
Țară  România
Județ Actual Sibiu county CoA.png Sibiu
Comună Turnu Roșu
Atestare 1453
Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 557285
Prefix telefonic +40 x59 [1]
Turnu Roșu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Turnu Roșu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
modifică Consultați documentația formatului

Turnu Roșu (în dialectul săsesc Ridenturm, în germană Rothenturm, în maghiară Vöröstorony, Verestorony) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Turnu Roșu.

Cuprins

Așezare [modificare]

Localitatea se află situată la 24 km sud de Sibiu, pe malul Oltului, în apropierea defileului cu același nume.

Istoric [modificare]

Prima atestare documentară există de la 3 februarie 1453 când, sub domnia lui Neagoe Basarab, se ridică o biserică pe aceste locuri.

Turnu Roșu este, la origine, o construcție militară defensivă, ridicată de sași în 1360, lîngă Boița, județul Sibiu. A fost terminată în 1370 sub regele Ludovic I al Ungariei, în scopul supravegherii defileului râului Olt, fiind situată în apropierea vechii frontiere cu Țara Românească.

Legenda spune că Turnul Roșu își datorează culoarea sângelui vărsat fără succes de armatele turce, care nu au reușit niciodată să îl cucerească. Prin extensie, trecătoarea situată în Carpații Meridionali, în defileul Oltului, a luat numele de Pasul Turnu Roșu.

De-a lungul timpului și-au făcut apariția pe meleagurile satului diferite personalități ale evului mediu precum Neagoe Basarab, care ar fi ridicat o biserică ale carei ruine nu s-au descoperit nici pâna în ziua de azi. O altă personalitate care s-a remarcat în comuna Turnu Roșu este Matei Basarab, domnitorul Țării Românești. Matei Basarab s-a remarcat prin construirea biserici, biserica fiind și singura cititorie a lui din întregul Ardeal, în prezent școala generală din comuna îi poartă numele.

Pâna acum 50 de ani numele satului nu era Turnu Roșu, numele era Porcești, gara in care staționau trenurile se numea Turnu Roșu dar numele localități era Porcești.

Turnu Roșu în Harta Iosefină a Scaunului filial al Tălmaciului, 1769-73

Obiective turistice [modificare]

  • Localitatea deține o colecție muzeală înființată în 1976 în locul vechii școli românești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Sunt expuse o serie de piese cu caracter istoric și etnografic, provenite din donațiile localnicilor. Muzeul este deschis publicului.
  • La trei km de localitate se află Mănăstirea „Turnu Roșu”, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Vechea mănăstire datează de 159 ani, fiind construită din rămășițele mănăstiri care exista din 1600, din păcate distrusă de regimul „Maria Tereza”. Din anii 1990 slujește un preot, de-a lungul anilor s-au construit tot mai multe anexe, având în momentul de față sala de mese, chili pentru preoți, camere pentru turiști. În anul 2009, are loc sfințirea noii biserici, care are să fie mult mai mare decât actuala, în prezent se lucrează. Zona are apă potabilă și este electrificată.
  • Traseul creasta Munților Făgărașilor, urmând șoseaua, la trei km de ieșirea din sat, ajungeți la mănăstire, un drum forestier mai continuă până ajungeți la cararea care duce spre Vârful Suru.

Monumente [modificare]

  • Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este situat în centrul satului și a fost dezvelit în anul 1959, pentru cinstirea eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul are o înălțime de 3 m și este realizat din piatră de râu, beton și marmură, la inițiativa A.V.S.A.P. Porcești.
  • Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae”, zidita de logofătul Toma Beceriul în numele lui Matei Basarab în anul 1653, în 2013 se află aproape de centrul comunei la Str. Bisericii Nr. 75. Acest edificiu cu decorul exterior bogat este un monument istoric înscris în Patrimoniul cultural național al României (cu codul SB-II-m-A-12574).[2][3]
Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae”
Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” în interior

Imagini [modificare]

  • Amplasare zonală

  • Panoramic al reliefului din Turnu Roşu

  • Harta topografică la intrarea Oltului în defileu

  • Vedere spre Vârful Suru

  • 1826, Danga pentru vitele din Porceşti

  • Prelucrare 3D

Referințe și note [modificare]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ „Parohia Ortodoxă Română Turnu Roșu”. Protopopiatul Ortodox Român Avrig. http://protopopiatul-avrig.ro/Parohia_Turnu%20Rosu.html. Accesat la 12 februarie 2013. 
  3. ^ „Biserica”. Comuna Turnu Roșu. http://www.turnurosu.ro/biserica.htm. Accesat la 12 februarie 2013. 

Bibliografie recomandată [modificare]

  • Grecu, Victor V., Turnu Roșu. Repere ale evoluției : Sinteză monografică, Editura Etape, Sibiu, 2000 ISBN 973-9090-74-5

Vezi și [modificare]

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turnu Roșu, Sibiu
v • d • m
Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului
Municipii și orașe Ţara Făgăraşului
Comune (aldin) și sate
Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Scoreiu • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila • Voivodeni
v • d • m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”
Localități principale
StadtUndStuhlHermannstadt.png
Scaunul filial al Tălmaciului
Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliștei
Alte domenii
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller.
Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.
v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Sibiu
Reședința
Sibiu (154.548 loc.)
 Stema judeţului Sibiu
Municipii

Mediaș (63.153 loc.)
Orașe

Cisnădie (15.648 loc.) · Avrig (14.260 loc.) · Agnita (10.894 loc.) · Dumbrăveni (8.411 loc.) · Tălmaciu (8.837 loc.) · Săliște (5.795 loc.) · Copșa Mică (5.369 loc.) · Ocna Sibiului (4.102 loc.) · Miercurea Sibiului (4.063 loc.)
Comune
Sate
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turnu_Roșu,_Sibiu&oldid=7546424