Comuna Valea Lungă, Dâmbovița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Valea Lungă
—  Comună  —
Valea Lungă se află în România
Valea Lungă
Valea Lungă
Valea Lungă (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°4′4″N 25°34′46″E / 45.06778°N 25.57944°E / 45.06778; 25.5794445°4′4″N 25°34′46″E / 45.06778°N 25.57944°E / 45.06778; 25.57944

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Dambovita.svg Dâmbovița

SIRUTA69063

ReședințăValea Lungă-Cricov
Componență

Guvernare
 - PrimarEmil Negru[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4770 locuitori
 - Recensământul anterior, 20025.174 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal137465

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Valea Lungă este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Băcești, Izvoru, Moșia Mică, Șerbăneasa, Ștubeie Tisa, Valea lui Dan, Valea Lungă-Cricov (reședința), Valea Lungă-Gorgota, Valea Lungă-Ogrea și Valea Mare.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nord-estul județului, aproape de limita cu județul Prahova. Se află într-o zonă de deal, în valea Cricovului Dulce. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ710A, care o leagă spre nord-est de Pucioasa și spre sud de Moreni și I.L. Caragiale (DN72). În centrul comunei, din acest drum se ramifică DJ710B care duce spre comuna Vișinești.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Valea Lungă

     Români (98,63%)

     Necunoscută (1,29%)

     Altă etnie (0,06%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Valea Lungă

     Ortodocși (97,71%)

     Necunoscută (1,29%)

     Altă religie (0,98%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Lungă se ridică la 4.770 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.174 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,64%). Pentru 1,3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,71%). Pentru 1,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Valea Lungă este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Emil Negru[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Național Liberal2         
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1         
Partidul Mișcarea Populară1         

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între două comune denumite Valea Lungă, separate de râul Cricovul Dulce. Una dintre ele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere șapte sate: Ogrea, Gorgota, Vatra Satului, Strâmbu, Frasinu, Ștubeiele și Tisa, cu 1559 de locuitori. În ea funcționau două biserici, o școală și șase mori de apă.[6] Cealaltă făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova și era formată din satele Valea Lungă, Gheboasa și Vișinești, cu 1206 de locuitori. Aici erau o școală și două biserici, dintre care una aparținea locuitorilor din Valea Lungă, Dâmbovița.[7]

În 1925, Valea Lungă, Dâmbovița făcea parte din plasa Pucioasa și avea satele Gorgota, Ogria, Strâmbu și Tisa-Ștubei, cu 3187 de locuitori.[8] Comuna Valea Lungă, Prahova era tot în plasa Prahova și avea 1890 de locuitori în satele Bocești, Gheboaia, Valea lui Dan și Valea Lungă.[9]

În 1931, ambele comune au fost transferate la același județ, Dâmbovița, din care au făcut parte din plasa Pucioasa. Ele au rămas comune separate, și au primit, pentru dezambiguizare, nume diferite: fosta comună prahoveană s-a numit Valea Lungă-Cricov (având satele Băcești, Gheboasa, Șerbăneasca, Valea lui Dan și Valea Lungă-Cricov), în vreme ce comuna dâmbovițeană s-a numit Valea Lungă-Gorgota (cu satele Gorgota-Valea Lungă, Ogrea, Moșia Mică, Strâmbu, Ștubeele, Tisa și Valea Lungă de Vârfuri).[10]

În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, două sate și-au schimbat denumirea: Gheboasa în Valea Mare și Strâmbu în Izvoru.[11] În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița (reînființat), și au fost comasate sub numele de Valea Lungă, cu reședința la Valea Lungă-Cricov.[12][13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  5. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Lungă, com. rur., jud. Dîmbovița” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 709. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Lungă, com. rur., plaiul Prahova, jud. Prahova” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 710. 
  8. ^ „Comuna Valea Lungă, Dâmbovița în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Comuna Valea Lungă, Prahova în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 148. . 
  11. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .