Școala de la Târgoviște
| Școala de la Târgoviște | |
| Țară |  România |
|---|---|
| Perioadă | Anii 1960 – prezent |
| Fondatori | Radu Petrescu Costache Olăreanu Mircea Horia Simionescu |
| Membri cheie | Tudor Țopa Alexandru George Mircea Nedelciu |
| Trăsături | Postmodernism, experimentalism, livresc, ironie, autoficțiune |
| Genuri | Proză, jurnal intim, eseu |
| Influențe | Noul roman francez, Urmuz, Ion Luca Caragiale |
| Succesor | Optzecism |
„Școala de la Târgoviște” este o grupare literară formată în anii '40, considerată astăzi un precursor esențial al postmodernismului în literatura română. Grupul s-a reunit ideatic în jurul unui „cvartet” de scriitori care s-au cunoscut în Târgoviște, deși nu toți erau originari de acolo: Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu și Tudor Țopa (doar primul era originar din fosta capitală valahă).[1] Un detaliu celebru despre acești scriitori este pactul de a nu publica nimic până la vârsta de 40 de ani. Această decizie a fost o formă de rezistență morală și estetică împotriva dogmatismului stalinist și a realismului socialist impus de regimul comunist în acea perioadă. Majoritatea au debutat editorial abia după anul 1968, în perioada de „dezgheț” cultural.[2] Gruparea a exercitat o influență majoră asupra „generației '80” (optzeciștii), care a preluat și dezvoltat tehnicile lor de metaficțiune și intertextualitate.[3]
Precursori
[modificare | modificare sursă]Deși s-au constituit ca o reacție la realismul socialist, scriitorii târgovișteni nu au apărut într-un vid cultural. Ei s-au raportat constant la modelele care cultivau spiritul ludic, livresc și analiza lucidă:
- I.L. Caragiale: Este considerat „spiritul tutelar”. Târgoviștenii au preluat de la el ironia, atenția pentru limbaj și demitizarea formelor goale;
- Ion Ghica: Un model de memorialist și epistolier; pasiunea lui Radu Petrescu și a lui Costache Olăreanu pentru documentul istoric și epistolă se revendică din această tradiție;
- Urmuz: Precursor pe linia absurdului și a deconstrucției limbajului, elemente regăsite în proza experimentală a lui Mircea Horia Simionescu;
- Umanismul European: Scriitori precum Borges, Nabokov sau Italo Calvino sunt considerați contemporanii lor spirituali, împărtășind aceeași viziune despre literatură ca un labirint de texte.[4]
Continuatori: Generația '80 și Postmodernismul
[modificare | modificare sursă]"Școala de la Târgoviște" este considerată deschizătoare de drumuri pentru "generația optzecistă" (sau „generația în blugi”), care a transformat experimentul târgoviștean într-un canon literar:
Mircea Nedelciu: Cel mai important continuator pe linia ingineriei textuale și a prozei autoreflexive;
Gheorghe Crăciun: A preluat interesul pentru trupesc și pentru raportul dintre realitate și scriitură;
Ioan Groșan și Gheorghe Iova: Au dezvoltat latura parodică și metaficțiunea;
Cenaclul de Luni și Universitas: Tinerii scriitori formați în aceste medii sub îndrumarea lui Nicolae Manolescu sau Mircea Martin au recunoscut în târgovișteni singura alternativă viabilă la proza tradiționalistă a epocii.[5]
„Noii Târgovișteni”
[modificare | modificare sursă]Astăzi, moștenirea grupului este menținută prin instituții culturale care poartă numele „Școala de la Târgoviște”, cum este Societatea Scriitorilor Târgovișteni[6] și revista Litere[7]. Printre cei care duc mai departe acest spirit al rafinamentului livresc se numără:
- Mihai Stan (editor și scriitor care a teoretizat continuitatea școlii);
- Nicolae Neagu și Emil Lungeanu.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Diacronia | Impavidi progrediamur!”. www.diacronia.ro. Accesat în .
- ↑ bjiasi.ro (). „„Conceptul de autenticitate în opera lui Costache Olăreanu" – Adrian Bădărău”. Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. Accesat în .
- ↑ VATRA (). „Virgil Podoaba”. revistavatra.org. Accesat în .
- ↑ „Reviste de cultură” (în engleză). Reviste de cultură. . Accesat în .
- ↑ bjiasi.ro (). „„Conceptul de autenticitate în opera lui Costache Olăreanu" – Adrian Bădărău”. Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. Accesat în .
- ↑ „SOCIETATEA SCRIITORILOR TÂRGOVIȘTENI”. www.sst.bibliotheca.ro. Accesat în .
- ↑ . www.bibliotheca.ro https://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Reviste de cultură” (în engleză). Reviste de cultură. . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Mihai Stan, Victor Petrescu, George Coandă: Societatea Scriitorilor Târgovișteni. Din istoria unei grupări literare. Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2015.
- George Toma Veseliu: Continuatorii Școlii literare și artistice de la Târgoviște. Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2016.
- Victor Petrescu. Crochiuri literare. Scriitori si publicisti targovisteni (1900-1944).Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014
- Scoala Prozatorilor targovisteni * Receptare critica. Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014
- Niculae Ionel, Exercitii de admirare. Note de lectura.Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2016.
- SOCIETATEA SCRIITORILOR TARGOVISTENI< LITERE- Istoria unei reviste de cultura dambovitene (2000-2015), Editura SemnE, Bucuresti, 2015
- Gabriela Madrova. Târgoviște. Personalități culturale și viață literară / Literarni a kulturni osobnosti spojene s mestem Târgoviște, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2016.