Comuna Bilciurești, Dâmbovița

44°45′11″N 25°47′50″E (Comuna Bilciurești, Dâmbovița) / 44.75306°N 25.79722°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bilciurești
—  comună  —
Bilciurești se află în România
Bilciurești
Bilciurești
Bilciurești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°45′11″N 25°47′50″E ({{PAGENAME}}) / 44.75306°N 25.79722°E

Țară România
Județ Dâmbovița


ReședințăBilciurești
ComponențăBilciurești, Suseni-Socetu

Guvernare
 - primar al comunei Bilciurești[*]Adina Stoican[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total34,78 km²

Populație (2021)
 - Total1.876 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online

Bilciurești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bilciurești (reședința) și Suseni-Socetu. Se află , la 49 km de București, pe drumul spre Târgoviște, via Buftea.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bilciurești era reședința plășii Ialomița din județul Dâmbovița, și era formată din cătunele Bilciurești, Socetu și Frecăței, cu 2000 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, două biserici, o școală de băieți cu 55–70 de elevi și una de fete, cu 23–40 de eleve. Școala de fete a fost deschisă în 1889, când s-a construit sediul ambelor școli, pe un teren lăsat în acest scop prin testament de către proprietarul Chiriță Vasilescu.[2] În 1925, comuna era în continuare reședință de plasă, denumită Bilciurești, și avea în compunere satele Chiriac, Suseni și Bilciurești, cu 2600 de locuitori.[3]

În 1950, comuna a trecut la raionul Răcari din regiunea București, din care a făcut parte până în 1968, când a revenit, în componența actuală, la județul Dâmbovița, reînființat.[4][5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Bilciurești

     Români (94,3%)

     Alte etnii (5,7%)



Componența confesională a comunei Bilciurești

     Ortodocși (88,01%)

     Creștini după evanghelie (5,33%)

     Alte religii (0,85%)

     Necunoscută (5,81%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bilciurești se ridică la 1.876 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.889 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,3%).[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,01%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (5,33%), iar pentru 5,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bilciurești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Adina Stoican[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul PRO România2       
Partidul Național Liberal2       

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bilciurești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 402. 
  3. ^ „Comuna Bilciurești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  4. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  5. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .