Comuna Tărtășești, Dâmbovița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Tărtășești
—  Comună  —
Tartasesti - Monumentul eroilor.jpg
Tărtășești se află în România
Tărtășești
Tărtășești
Tărtășești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°34′15″N 25°49′26″E44°34′15″N 25°49′26″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Dambovita.svg Dâmbovița

SIRUTA105534

ReședințăTărtășești
ComponențăTărtășești, Bâldana, Gulia

Guvernare
 - PrimarCristian Tudorache[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5874 locuitori
 - Recensământul anterior, 20025.121 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal137435

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Tărtășești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bâldana, Gulia și Tărtășești (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele Ilfov și Giurgiu, și este străbătută de șoseaua națională DN7 ce leagă orașele București și Pitești, la circa 30 km nord-vest de București. Aici se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71 care leagă Bucureștiul de Târgoviște.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Tărtășești

     Români (94,72%)

     Romi (2,12%)

     Necunoscută (2,94%)

     Altă etnie (0,2%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Tărtășești

     Ortodocși (93,03%)

     Penticostali (1,53%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,44%)

     Necunoscută (2,99%)

     Altă religie (0,98%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tărtășești se ridică la 5.874 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.121 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,72%), cu o minoritate de romi (2,13%). Pentru 2,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,04%), dar există și minorități de penticostali (1,53%) și adventiști de ziua a șaptea (1,45%). Pentru 3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Tărtășești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Cristian Tudorache[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat10          
Partidul Național Liberal4          
Candidat independent1          

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și avea în compunere satele Bujoreanca, Călugăru, Hanu-de-Pămînt și Pajerea, cu 1148 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă și trei biserici — la Bujoreanca, Călugăru și Pajerea.[6][7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Bâldana (denumită înainte de 1815 Moșneanu), în plasa Bolintinu a județului Dâmbovița, ea fiind formată din satele Bâldana și Fundata, cu 748 de locuitori și 210 case. Aici funcționau o școală înființată în 1896 și două biserici — una în satul Fundata și una a mănăstirii Bâldana.[8]

În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Tărtășești în plasa Buftea-Bucoveni a județului Ilfov, având aceleași sate în compunere, plus satul Gulia, și o populație totală de 2170 de locuitori.[9] Tot atunci, comuna Bâldana avea 1950 de locuitori în satele Bâldana, Fundata și Priseaca, fiind arondată plășii Ghergani a județului Dâmbovița.[10] În 1931, satul Priseaca era consemnat cu numele de Țepeș-Vodă.[11]

În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Răcari din regiunea București. În 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, cele două comune au fost transferate județului Ilfov, reînființat, și au fost comasate. Astfel, comuna a luat forma sa actuală, satele Țepeș-Vodă și Fundata fiind desființate și integrate în satul Bâldana, iar satul Tărtășești cuprinzând și satul Hanu de Pământ.[12][13]

În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna Tărtășești a fost transferată la județul Dâmbovița.[14]

Vecinii Bâldana, Brezoaiele, Brezoaia, Lunguletu, Răcari, Ghergani, Slobozia-Moară si Ciorogârla. Boierii importanti ai acestei Localitati au fost : Boier Tartasescu si fiii sai , care au investit la stramutarea vatrei asezarii si la construirea drumului care face direct legatura intre Bucuresti si Targoviste . Si Smaranda Bujoreanu , cu fiii sai , doua dinastii boieresti care au condus si investit in aceasta localitate . Smaranta Bujoreanu , este cunoscuta si indragita de localnici , pentru actele sale de caritate , pentru investitiile sale aduse acestei asezari. Dotand-o cu o scoala sateasca ( tot aici , aflandu-se una dintre cele mai vechi scoli satesti din judet. ) si infiintand un targ , care avea loc in fiecare duminica . O alta personalitate importanta care a indragit si a sprijinit localitatea a fost si conducatorul Tarii Romanesti , Alexandru I. Ipsilanti , ajutand-o pe Smaranda sa infiinteze o scoala la Tartasesti , donand teren si bani . tot acesta a cerut sa fie adusi 12 straini ( preoti si profesori ) in aceasta localitate , pentru a invata copiii sa scrie si sa citeasca . La rândul lui, fiul Smarandei, Grigore Bujoreanu, treti-postelnic,revine cu o jalbă, două luni mai târziu, cerându -i aceluiași Alexandru Ipsilanti Vodă, să fie de acord cu scutirea de bir pentru cei doi preoti și un grămătic, pe care boierul i-a așezat la biserica Dobrușești, cu hramurileAdormirii Maicii Domnului și Sf. Nicolae. Din actul mentionat, aflăm că Biv-Vel Vistierul Șerban Bujoreanua întretinut din bani proprii o școală pentru învătătura copiilor din satul Tărtășești, încă de pe vremea domnului Constantin Brâncoveanu, ceea ce împinge cu o sută de ani în urmă data aparitiei primelor școli rurale din România ! Impresionat, desigur, de dragostea și grija boierilor Bujoreni fată de școala lor din Tărtășești, Vodă aprobă “lude 12 străini, câte 6 de fiecare”pentru poslușenia” bisericii și școlii. Boierii Bujoreni Originari din Vâlcea, boierii Bujoreni au jucat un rol de seamă înistoria  Tării Românești. Numele lor apar în numeroase pisanii ale unor biserici din Muntenia și Oltenia: Sevastia Bujoreanu (Schitul Predeal);Vornicul Preda Bujoreanu, devenit la bătrânee Ieromonahul Pahomie(Schitul Comanca și Biserica Coasta, ambele din Jud. Vâlcea, precum șiBiserica Sf. Dumitru din orașul Râmnicu -Vâlcea); Căminarul GrigoreBujoreanu (Biserica Sf. Dumitru din Râmnicu-Vâlcea și Biserica Sf. Treimedin Câmpina); Serdarul Preda Bujoreanu (Biserica Bogdănești și BisericaBujoreni din Jud. Vâlcea ). Același Preda Bujoreanu, împreună cu polcovnicul Constantin Bujoreanu, figurează printre ctitorii bisericii “ Adormirea” din Câmpina,constructia datând din 1811. Alte nume de Bujoreni sunt înscrise și în pisaniile mănăstirilor Paserea și Cernica. Prin averile pe care le deineau, boierii amintii devin personaje foarteinfluente la curtea domnească de la București, unde se stabilește chiar oramură a acestei familii. Bujorenii locuiau în apropiere d e Podul Calicilor ,(partea dinspre Dâmbovia a străzii numite mai până deunăzi Calea Rahovei), un fel de cartier select al marilor boieri din vremea lui Constantin Brâncoveanu: Costache Creulescu, Mihalache Manu, N. Golescu, logofătulFundăeanu etc.Într-un pomelnic al Mitropoliei din București , de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care identifică ordinea mormintelor din interiorul bisericiimetropolitane, figurează și membri ai acestui clan boieresc. Acestemorminte formează un veritabil cimitir, aici fiind înhumati peste o sută de domni și rude de voievozi, ierarhi ai bisericii și boieri de rang înalt, care sunt grupati pe familii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Tărtășești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 557. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bujoreanca, sat, face parte...” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 61. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bîldana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 442. 
  9. ^ „Comuna Tărtășești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Comuna Bâldana în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 139. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]