Comuna Mănești, Dâmbovița
| Mănești | |
| — comună — | |
  Mănești Mănești (România) | |
| Coordonate: 44°57′31″N 25°16′48″E / 44.95861°N 25.28000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Dâmbovița |
| SIRUTA | 68002 |
| Reședință | Mănești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mănești[*] | Alexandru Constantin[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 37,95 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 5.361 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Mănești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Drăgăești-Pământeni, Drăgăești-Ungureni și Mănești (reședința).[3]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna Mănești se află în zona central-vestică a județului și este străbătută de șoseaua DN72 care leagă Târgoviște de Câmpulung.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mănești
Români (87,13%)
Romi (5,89%)
Alte etnii (0,06%)
Necunoscută (6,92%)
Componența confesională a comunei Mănești
Ortodocși (73,21%)
Penticostali (18,22%)
Alte religii (1,19%)
Necunoscută (7,37%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mănești se ridică la 5.361 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.127 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,13%), cu o minoritate de romi (5,89%), iar pentru 6,92% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,21%), cu o minoritate de penticostali (18,22%), iar pentru 7,37% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Constantin[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna Mănești făcea parte din plasa Dealul-Dâmbovița a județului Dâmbovița, era compusă din satele Mănești, Drăgăești-Pământeni, Drăgăești-Ungureni și Gheboeni, cu o populație de 2500 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici, o școală, cinci mori de apă și un fierăstrău de tăiat scânduri.[8]
În 1925, comuna este consemnată în plasa Voinești a aceluiași județ, având în compunere satele Mănești, Drăgăești și Ungureni, cu 3123 de locuitori.[9]
În 1950, comuna a trecut la raionul Găești din regiunea Argeș, pentru ca în 1968 să revină la județul Dâmbovița, reînființat.[10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mănești, com. rur., în jud. Dîmbovița” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 280.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Malu cu Florile”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 486.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
