Cultura Gumelnița
 | O parte din referințele acestui articol sunt prezentate ca simple legături web, ceea face ca ele să fie în pericolul de a deveni inaccesibile în timp și astfel informația să nu mai fie verificabilă. Vă rugăm să completați citarea cu datele complete (titlu, autor, data publicării/accesării etc.). Câteva formate și uneltele Refscript și reFill sunt disponibile pentru a vă asista în formatare. |
Gumelnița este numele dat de arheologi une culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.e.n. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian[1]), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și Bugeacul. Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kocadermen-Karanovo VI), ajungând până la Marea Egee în nordul Greciei.
Așezările de tip tell din această perioadă sunt plasate în locuri bine protejate natural, de regulă în lunca râurilor, în apropierea teraselor sau pe pantele lor[2].
Evoluția culturii Gumelnița-Kocadermen-Karanovo VI se încheie progresiv odată cu sosirea la Dunăre a triburilor culturii Cernavodă I[3], considerate de către numeroși cercetători ca fiind primi indo-europeni. Dacă evoluția culturii Gumelnița se termină brusc în această zonă, ea continuă timp de cel puțin un secol în alte regiuni prin faza Gumelnița B.[4]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- O civilizație "necunoscută": GUMELNIȚA
- Cultura Gumelnița, scurtă prezentare
- Gumelnița. Bucșani - o nouă lume, același început!, 20 august 2010, Descoperă - Travel
- Hârșova - Cetatea Morților, 6 septembrie 2007, Vasile Surcel, Jurnalul Național
- Gumelnița. Bucșani. O nouă lume, același început (2007), CineMagia
Note[modificare | modificare sursă]
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
