Aeroportul Internațional Henri Coandă București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „OTP” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți OTP (dezambiguizare).
Aeroportul Internațional Henri Coandă București
Aeroporturi București logo.png
Aeroportul Internațional Henri Coandă București (martie 2013)
Cod IATA OTP[1]
Cod ICAO LROP[1]
Coordonate 44°34′16″N 26°05′06″E / 44.57111°N 26.08500°E / 44.57111; 26.08500[2]
Date de bază
Proprietar
Operator Compania Națională Aeroporturi București S.A.
Suprafață
Altitudine 95 m[2]
Terminale 2
Linii aeriene și operatori 38
Destinații 70
Pasageri 10.981.652 (2016)
Mărfuri 21.800 t (2012)
Trafic de avioane 108.200 (2016)
Capacitate
(Pasageri pe an)
Angajați 1.271 (2015)
Legături de transport
Distanță până în centrul orașului 16 km
Legături feroviare Gara București Nord
Stradă DN1
Sistem de piste
Pista 1
Orientarea pistei 08L / 26R[2]
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
3500 x 45 m
Suprafața pistei PCN 74 (Beton)
Pista 2
Orientarea pistei 08R / 26L[2]
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
3500 x 45 m
Suprafața pistei PCN 74 (Beton)

             

Aeroportul Internațional Henri Coandă[3] (IATA: OTPICAO: LROP) este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din București (celălalt este Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În anul 2015 pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 9.274.629 de pasageri.[4]

Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional Otopeni.

Accesul din oraș[modificare | modificare sursă]

Aeroportul este accesibil din București atât cu ajutorul liniilor de autobuz Regia Autonomă de Transport București 783 și 780 (linia 783 circulă non-stop),[5] care oferă servicii suburbane, cât și cu linia CFR Henri Coandă Expres care leagă Gara de Nord de o stație aflată la 1,2 km de aeroport, de unde călătorii sunt preluați cu autobuzul pentru restul distanței până la terminal[6]. El este situat pe șoseaua BucureștiPloiești. Există un proiect prin care se urmărește legarea aeroportului cu sistemul de metrou al Bucureștilor, prin construirea unei linii noi legând stația de metrou 1 Mai cu cele două aeroporturi. Acest proiect este în derulare[7], urmând a fi finalizat în 2019.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuși, în locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe.

Modernizările au continuat prin creerea unui foaier pentru celebrități, odată cu vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969. În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3500 m și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35–40 de aeronave pe oră.

În 1992 Aeroportul Otopeni a devenit un membru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internațional.

Aeroportul București Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și încă este în proces de dezvoltare. În ultimii zece ani, exclusivitatea în domeniul aeroportuar a fost încheiată mai ales datorită dezvoltării aeroporturilor Cluj și Timișoara, care au devenit stații importante pentru TAROM, compania națională românească și Carpatair, o companie din sectorul privat ce operează zboruri din alte orașe ale țării.

Aeroportul Otopeni are un terminal cu două corpuri principale de clădiri (numite în limbaj colocvial, "terminale"), unul pentru plecări și altul pentru sosiri[8]. În martie 2011 s-a extins corpul finger și s-a mărit numărul de porți de îmbarcare la 24, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro.[9]

Din februarie 2010 aeroportul este administrat de Compania Națională Aeroporturi București, care administrează și Aeroportul Băneasa.[10]

Extinderea[modificare | modificare sursă]

Noul terminal finger

Modernizarea Aeroportului Otopeni a început cu Faza I (19941998) ce cuprindea construirea corpului de clădire pentru plecări și a corpului finger și apoi cu Faza a II-a (19992007), ce a cuprins reconfigurarea corpului de clădire pentru sosiri, modernizarea turnului de control și extinderea parcării de la suprafață.[11] Faza a III-a a început în 2009, urmând a se finaliza în 2012.[9][12] Valoarea totală a Fazei a III-a este de 150,76 milioane de euro, bani suportați de Aeroportul Otopeni, capacitatea totală de procesare urmând a crește la 4500 de pasageri pe oră, respectiv peste 6 milioane de pasageri pe an.[9]

Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a III-a fază a programului „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București”.[13]

În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 milioane de pasageri/an.[12]

Fuziune aeroporturi[modificare | modificare sursă]

În data de 12 mai 2007, intra în vigoare Hotărârea 321 de la 28 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la înființarea Companiei Naționale "Aeroporturi București" - S.A. prin fuziunea Companiei Naționale "Aeroportul Internațional Henri Coandă - București" - S.A. cu Societatea Națională "Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu" - S.A.

Rezultate Financiare[modificare | modificare sursă]

Cifra de afaceri Compania Națională Aeroporturi București S.A.
{| class="wikitable" !An !Cifră de afaceri !Profit brut !Profit net |- |2007 |73 milioane Euro [14] | | |- |2009 |319 milioane RON [15] | | |- |2011 |474.335.158 RON [16] |67.659.156 RON [16] |52.608.755 RON [16] |- |2012 |555.519.217 RON [17] |67.916.140 RON [16] |53.125.339 RON [17] |- |2014 |647.113.1 65 RON [17] |122.089.409 RON [16] |98.726.732 RON [17] |- |2015 |729.928.160 RON [17] |214.129.332 RON [16] |178.783.300 RON [17] |}

Cea mai mare parte a veniturilor/cheltuielilor Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) SA este realizată de aeroportul Henri Coandă .

În anul 2016 Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) SA estimează venituri totale de 843 milioane RON , un profit brut de 126 milioane și investiții de 314,98 milioane .[18]

Ministerul Transporturilor este principalul acționar al Aeroportului, cu o participație de 80%, în timp ce Fondul Proprietatea deține 20% din acțiuni.

Pe 2017-2018 Ministerul Transporturilor propune vânzarea a 25% acțiuni din Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) SA printr-o ofertă publică inițială (IPO) .[19]

În 2017 aeroportul percepe o taxă de 14 Euro per pasager fără TVA (decolare sau aterizare) , 7 Euro per pasager fără TVA taxă „securitate aeroportuară” , 7 Euro pe tonă șI alte taxe legate de aterizarea/decolarea unei aeronave .[20]

Avioane Boeing 737-700 ale companiei Tarom pe Aeroportul Internațional Henri Coandă

Traficul de pasageri[modificare | modificare sursă]

An Pasageri (total)[21] Creștere Pasageri (zboruri interne) Creștere Numărul aterizărilor și decolărilor Creștere Cargo (tone) Creștere
1999 1.600.000[22]
-
-
-
-
-
-
-
2005 2.972.799
-
-
-
49.593
-
16.887
-
2006 3.497.938 17,6%
-
-
55.056 11% 18.089 7,1%
2007 4.937.683 41,1% 410.916
-
70.588 28,2% 17.423 3,7%
2008 5.063.555 2,5% 497.208 20,9% 69.916 0,9%
-
-
2009 4.480.765 11,65 496.391 0,2% 69.692 0,3%
-
-
2010 4.916.964 9,7%
-
-
71.481 2,6%
-
-
2011 5.049.443 2,7%
-
-
-
-
21.800
-
2012 7.120.024 41%
-
-
98.600
-
-
-
2013 7.643.467 7,4%
-
-
106.159 7,7%
-
-
2014 8.317.168 8,8%
-
-
91.788 14,3%
-
-
2015 9.274.629 11,6%
-
-
97.218 5,9%
-
-
2016 10.981.652 18,3%
-
-
108.200 11,3%
-
-

Accidente aviatice[modificare | modificare sursă]

  • Accidentul de la Balotești
  • marți, 14 septembrie 1999 - aeronava de tip Falcon 900, proprietate a Ministerului de Externe al Greciei, s-a prăbușit iar șase persoane, printre care ministrul adjunct de externe al acestei țări, au decedat, iar trei au fost grav rănite.[23]

Linii aeriene regulate[modificare | modificare sursă]

Companii aeriene Destinații
Aegean Airlines Atena
Charter sezonier: Chania, Corfu, Heraklion, Kos, Mykonos, Rhodos, Santorini, Zakynthos
Aeroflot Moscova-Sheremetyevo
Air Bucharest Charter sezonier: Antalya, Bodrum, Corfu, Heraklion, Hurghada, Kos, Palma de Mallorca, Rhodos,
Air France Paris-Charles de Gaulle
Air Malta Sezonier: Malta
Air Moldova Chișinău
Air Serbia Belgrad
Arkia Tel Aviv-Ben Gurion
Astra Airlines Salonic
Austrian Airlines Viena
Austrian Airlines
operat de Air Berlin
Viena
Blue Air Barcelona, Beauvais, Bergamo, Birmingham, Bologna, Bordeaux (începând din 1 iunie 2017), Bristol (din 16 iunie 2017), Bruxelles, Castellon, Catania, Cluj-Napoca, Copenhaga (începând din 1 iunie 2017), Dublin, Florența, Glasgow, Hamburg, Helsinki (din 16 iunie 2017), Iași, Köln-Bonn, Larnaca, Lisabona, Liverpool, Londra-Luton, Lyon, Madrid, Málaga, Milano-Linate, Napoli, Nisa, Oradea, Oslo-Gardermoen (din 15 iunie 2017), Roma-Fiumicino, Stockholm-Arlanda, Stuttgart, Tel Aviv–Ben Gurion, Torino, Valencia
Sezonier: Antalya, Bodrum, Corfu, Preveza, Tel Aviv-Ben Gurion, Zakynthos
British Airways Londra-Heathrow
Croatia Airlines Sezonier: Zagreb (începând din 19 mai 2017)
Czech Airlines Praga
Dniproavia Kiev-Boryspil
El Al Tel Aviv-Ben Gurion
Ellinair Sezonier: Heraklion, Salonic (începând din 17 iunie 2017)
Eurowings Düsseldorf
flydubai Dubai
Iberia Express Sezonier: Madrid
Israir Airlines Sezonier: Tel Aviv-Ben Gurion
KLM Amsterdam
LOT Polish Airlines Varșovia-Chopin
Lufthansa Frankfurt, München
Lufthansa Regional
operat de Lufthansa CityLine
Frankfurt, München
Nouvelair Charter sezonier: Tunis
Pegasus Airlines Istanbul-Sabiha Gökçen
Qatar Airways Doha
Ryanair Atena, Bergamo, Berlin-Schönefeld, Bologna, Bristol, Charleroi, Dublin, Londra-Stansted, Madrid, Milano-Malpensa, Palermo (începând din 28 martie 2017), Roma-Ciampino, Timișoara
Scandinavian Airlines Copenhaga
Swiss International Air Lines Zürich
TAP Portugal Lisabona (din 1 iulie 2017)
TAROM Amman-Queen Alia, Amsterdam, Atena, Baia Mare (suspendat din 20 noiembrie 2015), Barcelona, Beirut, Belgrad, Bruxelles, Budapesta, Chișinău, Cluj, Dubai, Frankfurt, Hamburg, Iași, Istanbul-Atatürk, Larnaca, Londra-Heathrow, Madrid, München, Oradea, Paris-Charles de Gaulle, Praga, Roma-Fiumicino, Salonic, Satu Mare, Sofia, Stockholm-Arlanda, Suceava, Tel Aviv-Ben Gurion, Timișoara, Valencia, Viena
Sezonier: Alicante
Charter sezonier: Antalya, Bodrum, Corfu, Heraklion, Hurghada, Kos, Mykonos, Palma de Malloraca, Preveza, Rhodos, Santorini, Sharm el-Sheikh, Skiathos, Tenerife-South
Tunisair Sezonier: Tunis
Turkish Airlines Istanbul-Atatürk
Vueling Sezonier: Barcelona, Bilbao, Madrid
Wizz Air Alghero, Alicante, Barcelona, Bari, Basel-Mulhouse, Beauvais, Bergamo, Billund, Birmingham, Bologna, Budapesta, Catania, Charleroi, Cluj, Doncaster/Sheffield, Dortmund, Dubai-Al Maktoum, Eindhoven, Geneva, Glasgow, Hanovra, Lamezia-Terme, Larnaca, Lisabona, Londra-Gatwick, Londra-Luton, Madrid, Málaga, Malmö, Malta, Napoli, Nürnberg, Perugia, Pescara, Pisa, Roma-Ciampino, Sandefjord, Stockholm-Skavsta, Tel Aviv-Ben Gurion, Tenerife-Sud, Treviso, Torino, Valencia, Verona, Varșovia (începând din 30 iunie 2017), Zaragoza

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Browse Airports by Airport IATA Code: O, airportguide.com, accesat 2010-06-16
  2. ^ a b c d Lista cu frecvențele radio omologate in România, flylevel.ro, accesat 2010-06-17
  3. ^ Situl web oficial, accesat 2013-04-17
  4. ^ Aeroporturi București - Aeroportul Internațional Henri Coandă București - CNAB: Trafic aerian record în anul 2015”, Bucharestairports.ro, 20 ianuarie 2016, http://www.bucharestairports.ro/ro/noutati/cnab-trafic-aerian-record-in-anul-20151453719271, accesat la 24 decembrie 2016 
  5. ^ Gară-Aeroport: 40 de minute, adevarul.ro, 19 ianuarie 2009, accesat la 4 martie 2009
  6. ^ Trenurile Henri Coanda Expres circula de miercuri, hotnews.ro, accesat la 4 martie 2009
  7. ^ S-a schimbat traseul magistralei 6 de metrou. VEZI NOUA RUTĂ SPRE AEROPORTUL OTOPENI, realitatea.net, accesat la 16 decembrie 2011
  8. ^ Aeroportul Otopeni se extinde printr-o investiție de 70 mil. euro, 26 Noiembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 16 iulie 2010
  9. ^ a b c Faza a III-a Dezvoltarea și modernizarea AIBO
  10. ^ Oana Bălan, Peste șapte milioane de pasageri au tranzitat în 2012 aeroporturile Capitalei, Adevărul, accesat 2013-02-04
  11. ^ Nota de fundamentare - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
  12. ^ a b Proiecte prioritare - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
  13. ^ Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, airlinestravel.ro, 6 noiembrie 2012, accesat 2013-03-23
  14. ^ Morgan Stanley va lista Aeroportul Henri Coanda
  15. ^ Pierderi la Tarom, evz.ro, accesat 2010-01-04
  16. ^ a b c d e f doingbussiness.ro. „Rezultate financiare companii. http://doingbusiness.ro/financiar/raport/2119308/compania-nationala-aeroporturi-bucuresti-sa/. Accesat la 22/04/2017. 
  17. ^ a b c d e f RisCo.ro. „Date firma. http://www.risco.ro/verifica-firma/compania-nationala-aeroporturi-bucuresti-cui-26490194. Accesat la 22/04/2017. 
  18. ^ Capital.ro. „Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti prognozează pentru 2016 un profit de peste 126 milioane de lei. http://www.capital.ro/compania-nationala-aeroporturi-bucuresti-prognozeaza-pentru-2016-un-profit-de-peste-126-milioane-de-lei.html. Accesat la 22/04/2017. 
  19. ^ Digi24.ro. „[w.digi24.ro/stiri/economie/companii/un-sfert-din-compania-aeroporturi-bucuresti-va-fi-vandut-pe-bursa-632876 Un sfert din compania Aeroporturi București, de vânzare pe bursă]”. w.digi24.ro/stiri/economie/companii/un-sfert-din-compania-aeroporturi-bucuresti-va-fi-vandut-pe-bursa-632876. Accesat la 22/04/2017. 
  20. ^ Nomenclator de tarife si reguli de aplicare la "AIHCB". http://www.bucharestairports.ro/files/pages_files/16-12-20-09-21-00Nomenclator_tarife_AIHCB_2017_pct_8-14.pdf. Accesat la 19/03/2017. 
  21. ^ European Airport Traffic Trends. http://www.anna.aero/databases/. Accesat la 21/02/2017. 
  22. ^ Tiron Mirabela, Avionul bate trenul: Traficul de pasageri de pe Henri Coandă l-a depășit pe cel din Gara de Nord, Ziarul financiar, 5 ianuarie 2012, accesat 2012-05-29
  23. ^ COSCIUGUL ZBURATOR, 16 septembrie 1999, Evenimentul zilei, accesat la 28 august 2013

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]