Comuna Pucheni, Dâmbovița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte localități cu acest nume, vedeți Pucheni.
Pucheni
—  Comună  —
Pucheni
Pucheni
Pucheni se află în România
Pucheni
Pucheni
Pucheni (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°11′03″N 25°16′31″E / 45.18417°N 25.27528°E / 45.18417; 25.2752845°11′03″N 25°16′31″E / 45.18417°N 25.27528°E / 45.18417; 25.27528

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Dambovita.svg Dâmbovița

SIRUTA 68565
Atestare documentară 1564

Reședință Pucheni
Componență

Guvernare
 - Primar Ilie Manea[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 35,2 km²
Altitudine 600 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1861 locuitori
 - Densitate 63,3 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.222 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 137380

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Pucheni este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Brădățel, Meișoare, Pucheni (reședința), Valea Largă și Vârfureni.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Munții Leaota văzuți din Vărfureni

Comuna Pucheni este situată în zona internă a Subcarpaților Ialomiței, la poalele munților Leaota, în partea de nord-vest a județului, la limita cu județul Argeș. Se află la o distanță de 45 km de municipiul Târgoviște și 39 km de municipiul Câmpulung-Muscel.

Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâului Valea Largă. Comuna are o suprafață de 35,2 km², fiind formată din satele: Pucheni, reședință a comunei, Brădățel, Meișoare, Valea Largă, Vârfureni (Neculăești).

Este deservită de șoseaua județeană DJ724, care o leagă de DN72 la Capu Coastei.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Pucheni

     Români (98.71%)

     Necunoscută (1.28%)

     Altă etnie (0.0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Pucheni

     Ortodocși (95.75%)

     Penticostali (1.45%)

     Necunoscută (1.28%)

     Altă religie (1.5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pucheni se ridică la 1.861 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.222 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,71%). Pentru 1,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,75%), cu o minoritate de penticostali (1,45%). Pentru 1,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Pucheni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ilie Manea[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 3      
Partidul Social Democrat 3      
Uniunea Națională pentru Progresul României 2      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2      
Partidul Național Democrat 1      

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Satul Pucheni avea la 1810 o populație de 130 (78 de bărbați și 52 de femei), care trăiau în 39 de case, toții locuitorii fiind români. În anul 1835 erau 162 de gospodării. La 1937, în comună erau 515 familii, în total 2348 de locuitori. La recensământul din anul 1970, populația comunei era de 2347 de locuitori (1047 de bărbați și 1273 de femei), repartizați astfel pe sate: Pucheni 64,1%, Brădățel 3,4%, Meișoare 11,1%, Valea Largă 14,1%, Vârfureni 7,3%. În anul 2000, populația comunei era de 2231 de locuitori (1122 de bărbați și 1109 femei). În 2002, populația scăzuse la 2228 locuitori, dintre care 1110 bărbați și 1118 femei, densitatea fiind de 63,3 locuitori/km2.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

Toponimul Pucheni derivă de la numele căpitanului Pucheanu din oastea lui Mihai Viteazul, care pentru vitejia lui și a oștenilor lui secui au fost împroprietariți in această zonă. Prezența voievodului în această zonă este reală deoarece a construit o biserică în satul vecin Bărbuleț. Mihai Viteazul a dăruit moșii familiei ciobanului Ploaie întemeind orașul Ploiești. Lângă Ploiești se află mai multe localități cu nume similare, întemeiate de ciobanii din Pucheni Dâmbovița.[necesită citare] Cercetătorul dr. Mailat a consemnat într-un articol că rădăcina Puch, conform unui dicționar german înseamnă scobitură sau găvan, deci Pucheni este o așezare situată într-o scobitură. Primul munte de lângă Pucheni se numește Găvana, de la cuvântul ”găvan”.

Istorie, cultură și învățământ[modificare | modificare sursă]

Mare parte din locuitorii comunei, mai puțin din satele aparținătoare, sint la origine secui din oastea lui Mihai Viteazul, rămași aici dupa incetarea luptelor - vezi nume ca Hoaghea, Boroșoiu, etc, care nu se găsesc in alte localitați. În satul Vârfureni au fost descoperite urmele unei așezări datând din Epoca Bronzului. Satele sunt atestate documentar încă din secolele trecute: Pucheni la 1564, sat moșenesc; satele Valea Largă, Meișoare, Vârfureni, în secolul al XIX-lea.

Biserica satului Pucheni datează din secolul al XVIII-lea; este menționată la 1810, cu hramul Toți Sfinții, preoți fiind Dumitru și Marin, de neam ungurean (transilvăneni). În anul 1937 slujea preotul Stelian Blidaru. Între anii 1970 - 1999 a slujit preotul profesor Chițulescu Georgică, fiu al satului, care a efectuat reparația generală a bisericii și a construit clopotnița. Învățământul în satul Pucheni este menționat în anul 1838, învățător fiind Ion Rădulescu.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și avea în compunere satele Pucheni și Valea Largă, cu o populație de 1035 de locuitori ce trăiau în 206 case. În comună funcționau trei făcaie de moară, o școală și o biserică veche, reparată în 1844.[6]

În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, având în compunere satele Meișoarele, Pucheni și Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori.[7]

În 1950, județul Muscel s-a desființat, iar comuna a trecut în administrarea raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Muscel nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată județului Dâmbovița.[8][9]

În anul școlar 1970-1971, într-un local modern de școală funcționau cursurile claselor I-VIII, o grădiniță de copii, iar în fiecare sat al comunei erau școli cu clasele I-IV. În același an erau în activitate căminul cultural, biblioteca publică, un cinematograf, o circumscripție medicală, cel mai apropiat spital fiind în comuna Voinești. Mari proprietari de pământuri în comună au fost familia Brâncoveanu, Eliza Bibescu, Ion Filipescu, Gogoșoaia din Cetățeni și Grigorescu.

Biserica Pucheni in 2006

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Cu reședința județului are legătură prin drumul județean 724 (care vine de la Malu cu Flori) și drumul național 72A (Câmpulung-Muscel-Târgoviște). Pe calea ferată, cea mai apropiată stație CFR este la Câmpulung.

Satul Pucheni văzut din Vărfureni

Economie[modificare | modificare sursă]

Modul de utilizare a terenurilor Suprafața (hectare) Procentul din suprafața totală
Ternuri arabile 47 1,34%
Pășuni și fânețe 1624 46,16%
Livezi 169 4,6%
Păduri 1516 43,09%
Alte categorii 162 4,6%

Fondul de locuințe este de 909. În sate activează zece unități economice ce vizează industria alimentară, construcțiile, comerțul, transporturile etc. În gospodăriile personale se găsesc: 1060 de bovine, 810 porcine, 960 de ovine, 7896 de păsări.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Pucheni, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 122. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Pucheni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=494. Accesat la 25 octombrie 2012. 
  8. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 25 octombrie 2012. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 25 octombrie 2012. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pucheni
  • Mihai Gabriel Popescu, Dâmbovița 2002 (Micromonografii), Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2003.
  • Teodor Simion, Maria Simion, Mic dicționar de toponimie geografică dâmbovițeană, Ed. Roza Vânturilor, București, 1999.