Comuna Braniștea, Dâmbovița
Braniștea | |
— comună — | |
![]() | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°41′4″N 25°33′59″E / 44.68444°N 25.56639°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 66152 |
Reședință | Braniștea |
Componență | Braniștea, Dâmbovicioara, Săvești |
Guvernare | |
- primar al comunei Braniștea[*] | Mihai Vișinescu[*][3] ( PNL, ) |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▼ 4398 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
GeoNames ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Braniștea este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Braniștea (reședința), Dâmbovicioara și Săvești.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bolintinul a județului Dâmbovița și era formată din cătunele Braniștea, Săvești și Podu Rizii, cu o populație totală de 2584 de locuitori. În comuna Braniștea funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 31–55 de elevi.[4] Pe atunci, satul Dâmbovicioara făcea parte din comuna Titu.[5] În 1925, comuna avea aceeași componență, avea 4615 locuitori și făcea parte din plasa Titu.[6]
În 1950, comuna a fost arondată raionului Răcari, și apoi (după 1956) raionului Titu din regiunea București. În 1968, ea a devenit comună suburbană, subordonată orașului Titu din județul Dâmbovița, având componența actuală (satul Podu Rizii fiind transferat comunei Sălcioara). În 1989, ea a fost subordonată direct județului, conceptul de comună suburbană fiind eliminat din legislație.[7]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Braniștea
Români (94,49%)
Romi (2,18%)
Necunoscută (3,22%)
Altă etnie (0,09%)
Componența confesională a comunei Braniștea
Ortodocși (95,06%)
Necunoscută (3,25%)
Altă religie (1,68%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Braniștea se ridică la 4.398 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.476 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,5%), cu o minoritate de romi (2,18%). Pentru 3,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,07%). Pentru 3,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Braniștea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Mihai Vișinescu[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
Partidul Național Liberal | 3 |
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale parțiale din 27 iunie 2021, Biroul Electoral Central, accesat în
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Braniștea, com. rur., în plasa Bolintinul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 591.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Dîmbovicioara, sat.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 125.
- ^ „Comuna Braniștea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1989”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
|