Simion Ștefan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Noul Testament (Simion Ștefan, Bălgrad 1648)

Simion Ștefan (n. ? - 1656) a fost un cărturar și traducător român, mitropolit al Ardealului.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Originar din Alba Iulia, a studiat la o școală mănăstirească din capitala Transilvaniei, fiind ales, în 1643, „arhiepiscop și mitropolit scaunului Bălgradului și a Vadului și a Maramurășului și a toată țara Ardealului”.

În anul 1651 mitropolitul Simion Ștefan l-a consacrat la Alba Iulia pe călugărul bazilian Partenie Petrovic⁠(en) drept episcop unit de Muncaci.[1]

Opera[modificare | modificare sursă]

Noul Testament, tipărit de el însuși la Alba Iulia, în 1648 (din care s-au păstrat în jur de 330 de exemplare) sub patronajul lui Gheorghe Rákóczi I, este important prin Predoslovia compusă de el. După ce îl omagiază pe Rakoczy din grija căruia s-a tipărit cartea și care l-a trimis la frații săi de dincolo de munți să învețe, emite cîteva păreri interesante în sensul unificării limbii. El este primul învățat român care definește noțiunea de circulație a cuvintelor printr-o comparație din domeniul civilizației monetare a epocii, cînd banii de aur erau valabili pretutindeni: „Bine știm că cuvintele trebuie să fie ca banii, că banii aceia sînt buni carii îmblă în toate țările; așea și cuvintele, acealea sînt bune carele le înțeleg toți.”

Tot el a remarcat și marea disponibilitate a limbii române de a se îmbogăți cu neologisme.

Predoslovia se încheie cu prea bine cunoscuta figură de stil a epocii din Pravila de la Govora, pe care o utilizau atunci toți scriitorii: „Socotește, cititorule, în ciastă carte, pentru că n-au scrisă îngerii din ceriu, ci au scrisă mînă păcătoasă, din țărînă făcută.”

O altă operă monumentală realizată de mitropolitul Simion Ștefan este și Psaltirea de la Bălgrad (din care s-au păstrat astăzi un număr de aproximativ 40 de exemplare) tiparită de același grup de cărturari, trei ani mai târziu, în anul 1651.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ovidiu Ghitta, Nașterea unei Biserici, Cluj 2001, pag. 84.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent (1941)
  • Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900 (1979)
  • Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române (1990)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]