Sari la conținut

Abrud

46°16′N 23°04′E (Abrud) / 46.267°N 23.067°E46.267; 23.067
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un oraș din județul Alba, România. Pentru o depresiune din Munții Apuseni, vedeți depresiunea Abrud. Pentru alte sensuri, vedeți Abrud (dezambiguizare).
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Abrud
Abrudbánya
Großschlatten
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Abrud se află în România
Abrud
Abrud
Abrud (România)
Localizarea orașului pe harta României
Abrud se află în Județul Alba
Abrud
Abrud
Abrud (Județul Alba)
Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°16′N 23°04′E ({{PAGENAME}}) / 46.267°N 23.067°E46.267; 23.067
Țară România
Județ Alba
SIRUTA1151
Atestare documentară1215, Herdeud[1]
ReședințăAbrud[*]​
Localități componenteAbrud[*]​, Abrud-Sat, Gura Cornei, Soharu
Guvernare
 - PrimarRadu-Marcel Tuhuț[*]​[2] (PSD, )
Suprafață
 - Total3,2 km²
Altitudine627 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total4.360 locuitori
Fus orarUTC+2
Localități înfrățite
 - DabasUngaria
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Abrud pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 136)
Abrud pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 136)
Abrud pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 136)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Abrud (reședința), Abrud-Sat, Gura Cornei și Soharu.[3]

Între 1918 și 1950, orașul Abrud, pe atunci comună, a fost reședință de unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi (plasă) în cadrul județului interbelic Alba, sub numele omonim de plasa Abrud.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 136), localitatea apare sub numele de „Abrud Banya”. De-a lungul unei văi („Váljé Korna”) la 1–2 km sud-est de Abrud, pe hartă sunt marcate mai multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur („Stampf-Mühlen”).

Denumire

[modificare | modificare sursă]

Încă de la descoperirea Tăblițelor romane cerate de la Roșia Montană în 1786, filologul german Hans Ferdinand Massmann a pus numele localității în legătură cu denumirea antică a minelor din zonă, Alburnus Maior, presupunând o formă intermediară Albrud. De asemena menționa similaritatea cu numele tracic Abrutum, localitatea din Moesia unde armatele romane conduse de Decius au suferit o înfrângere din partea goților. [4]

Unii autorii maghiari consideră că românescul Abrud provine din varianta maghiară Obruth, așa cum apare menționat prima dată în 1271, dar care la rândul ei ar proveni din cuvântul dacic pentru aur, "obrud". [5]

Lingvistul Nicolae Drăganu arată că forma românească, (cu A) este cea originală, folosită de dacii romanizați, în timp ce forma maghiară (pronunțată cu O) vine printr-un intermediar slav. [6]

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, în estul a ceea ce se numește Țara Moților. Înspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872 m), Dealul Hebatului (902 m) și Dealul Orzena (868 m), iar înspre sud de Dealul Ciuta (899 m) și Vârful Stiurt (941 m). În est, se înalță Vârful Citera (830 m), Piatra Rară (880 m) și Dealul Lazărului (817 m).

Stemă

[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Abrud se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmpul scutului, pe fond albastru, se află un animal fantastic denumit grifon, de aur, cu cap de pasăre, limbă roșie și aripile desfăcute, ținând în gheare două ciocane de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate:
Elementele stemei sunt preluate din vechea stemă a orașului, care era cunoscut încă din antichitate ca un important bazin minier aurifer. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș[7].

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Orașul se extinde de-a lungul râului omonim, la poalele Dealului Știurt, păstrând în perimetrul său urmele așezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista și o mică fortificație cu rol de observație și de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roșia Montană). Fortificația romană din punctul “Cetățeaua” de la Abrud este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba[8] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Localitatea este atestată documentar din 1215. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber.

Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și trei table cerate[9].

Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie de la Cioara (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848, suferind astfel distrugeri în timpul acelor evenimente[9].

În perioada interbelică, Abrud a fost reședința plășii Abrud.

Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roșia Montană) și cu creșterea animalelor.

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a orașului Abrud

     Români (88,37%)

     Maghiari (1,15%)

     Alte etnii (0,69%)

     Necunoscută (9,79%)



Componența confesională a orașului Abrud

     Ortodocși (83,05%)

     Baptiști (2,39%)

     Penticostali (1,51%)

     Alte religii (2,55%)

     Necunoscută (10,5%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Abrud se ridică la 4.360 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.072 de locuitori.[10] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,37%), cu o minoritate de maghiari (1,15%), iar pentru 9,79% nu se cunoaște apartenența etnică.[11] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,05%), cu minorități de baptiști (2,39%) și penticostali (1,51%), iar pentru 10,5% nu se cunoaște apartenența confesională.[12]

Abrud - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Orașul Abrud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Radu-Marcel Tuhuț[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal4      
Alianța pentru Unirea Românilor2      
Kopenetz Lorand-Márton1      

Transporturi

[modificare | modificare sursă]

Rețeaua rutieră

[modificare | modificare sursă]

Zona de circulație rutieră este formată din DN74 - Alba Iulia - Abrud - Brad, DN74A Abrud - Câmpeni, DJ742 Abrud - Corna, DC116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați.

Rețeaua de căi ferate

[modificare | modificare sursă]

Linia ferată îngustă Abrud - Turda are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Gara este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010. “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale).

Amplasarea față de aeroporturi

[modificare | modificare sursă]

Orașul Abrud este amplasat la 140 km de aeroportul Cristian - Sibiu și 135 km de aeroportul Someșeni - Cluj Napoca.

Clădiri istorice

[modificare | modificare sursă]

Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba[8] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

  • Biserica „Sfinții Apostoli” (sec. XVIII)
  • Biserica romano-catolică (sec. XIV-XVIII, str.Detunata nr.2). Biserica a fost înzestrată cu picturi murale datând din secolele XIV-XV, în care erau prezente, alături de scene aparținând iconografiei apusene („Martiriul Sf. Erasmus“), scene comentate cu inscripții chirilice, dovedind participarea unui zugrav român.
  • Casă și poartă (sec.XIX, str.Detunata nr.25)

Vechea mănăstire

[modificare | modificare sursă]

Mănăstire mică, înființată de ortodocși, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea pe râul Cernița, în locul numit Poceveliște. În pofida ordinului de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, emis de generalul Adolf von Buccow în anul 1761, mănăstirea ortodoxă a scăpat neatinsă. Pe timpul lui Dionisie Novacovici avea un singur călugăr[14].

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Biserici din Abrud
  • „Casa lui Ioan Buteanu”, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram Iancu; aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni.
  • „Casa tribunului Ioan Șuluțiu”, creator al artileriei moților, gazdă a revoluționarilor A. Golescu și B. Iscovescu din Țara Românească.
  • „Casa lui Ioan Boeriu”, vice-prefect și primar al Abrudului între 1848-1849.
  • „Casa memorială Alexandru Ciura”, locuința părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Clădirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849.
  • Busturi: Memoria lui Horea, Avram Iancu și Ioan Buteanu, este evocată de busturile acestora ridicate în centrul orașului.
  • „Monumentul Eroilor Neamului”, amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălțime de 2 m și este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe fața de vest, cât și pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găsește și pe placa de marmură de pe fațada Obeliscului: „În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă - 1916”.

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica Unitariană din Abrud
    Biserica Unitariană din Abrud
  • Biserica Unitariană și Biserica Reformată (în plan secund)
    Biserica Unitariană și Biserica Reformată
    (în plan secund)
  • Biserica romano-catolică Sf. Nicolae
    Biserica romano-catolică Sf. Nicolae
  • Portalul sudic al bisericii romano-catolice (sec. al XIII-lea)
    Portalul sudic al bisericii romano-catolice (sec. al XIII-lea)
  • Imagine de epocă din oraș
    Imagine de epocă din oraș

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Orașul Ardud, Județul Satu Mare Arhivat în , la Wayback Machine.”. Biblioteca Județeană Satu Mare. Accesat la 14 aprilie 2012.
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ Hasdeu, B. Petriceicu (1886), Etymologicum magnum Romaniae, v.I p.57
  5. ^ Makkai, László (). „Toponymy and Chronology”. History of Transylvania Volume I. From the Beginnings to 1606 - III. Transylvania in the Medieval Hungarian Kingdom (896–1526) - 1. Transylvania'a Indigenous Population at the Time of the Hungarian Conquest (în English). New York: Columbia University Press, (The Hungarian original by Institute of History Of The Hungarian Academy of Sciences). ISBN 0-88033-479-7. 
  6. ^ Drăganu, Nicolae (). Din vechea noastră toponimie. pp. 129–135. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ http://idrept.ro/EmbedView.aspx?EmbedId=e4ea03d0-8fae-459c-b737-e1df42e01e6c Hotărârea guvernului nr. 509 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemelor orașelor Abrud și Ocna Mureș, județul Alba
  8. ^ a b http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf[nefuncțională] (accesat în ianuarie 2011)
  9. ^ a b Gh., Adamescu, Dicționarul Enciclopedic Ilustrat „Cartea Românească”. Partea a II-a. Dicționarul istoric și geografic universal, București, Editura „Cartea Românească”, p. 1476.
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  12. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  13. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  14. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Abrud

Street View

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Abrud&oldid=16936222