Comuna Sălciua, Alba
| Sălciua | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Valea Largă (monument istoric) | |
 Sălciua (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°23′55″N 23°25′12″E / 46.398611111111°N 23.42°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Alba |
| SIRUTA | 6976 |
| Reședință | Sălciua de Jos |
| Sate componente | Sălciua de Jos, Dealu Caselor, Dumești, Sălciua de Sus, Sub Piatră, Valea Largă |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Sălciua[*] | Vasile Lombrea[*][4][5] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 75,26 km² |
| Altitudine | 528 m.d.m. |
| Populație (2011)[2][3] | |
| - Total | ▼ 1428 locuitori |
| - Densitate | 22 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 517645 |
| Prefix telefonic | +40 x58 [1] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Sălciua (în maghiară: Alsószoltsva, în germană: Sundorf) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Dealu Caselor, Dumești, Sălciua de Jos (reședința), Sălciua de Sus, Sub Piatră și Valea Largă.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Comuna Sălciua este situată în partea de nord a județului Alba, pe valea Arieșului, la o distanță de aproximativ 100 km de municipiul Alba Iulia (reședința județului) și la 15 km de Baia de Arieș, orașul cel mai apropiat, pe drumul național DN 75: Câmpeni - Sălciua - Turda.
Așezată în bazinul mijlociu al Arieșului, între Munții Trascău și Muntele Mare, într-un bazin depresionar, are un relief specific de munte, dezvoltat pe calcare și șisturi cristaline. Altitudinea variază între 700 și 1400 m. Lunca largă a Arieșului este propice agriculturii, aici aflându-se întinse suprafețe cultivate, ceea ce i-a atras denumirea de "Bărăganul Munților Apuseni".
Varietatea reliefului carstic, prin spectaculozitatea sa, a florei și faunei, precum și caracteristicile climatice o fac atractivă din punct de vedere turistic. De asemenea, în satul Valea Largă există o biserică de lemn monument istoric.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Sălciua
Români (98,17%)
Necunoscut (1,82%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Sălciua
Ortodocși (97,26%)
Necunoscută (1,82%)
Altă religie (0,91%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălciua se ridică la 1.428 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.785 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,18%). Pentru 1,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,27%). Pentru 1,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Sălciua este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Vasile Lombrea[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | ||||
| Uniunea Salvați România | 1 | ||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
În 1925, mai multe familii de români din Sălciua au fost duse în Banat, unde au întemeiat localitatea Sălciua Nouă (azi în județul Timiș).
Date economice[modificare | modificare sursă]
- Reprezintă un centru important de creștere a animalelor și dispune de izvoare de apă minerală.
- Comună cunoscută pentru târgurile de vite la care vin crescători de animale din intreaga zonă a Apusenilor.
Transporturi[modificare | modificare sursă]
Stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: AB-II-m-B-20914.08).
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Sub Piatră, construcție 1797, monument Istoric
- Biserica de lemn din satul Valea Largă, construcție 1782, monument istoric
- Mănăstirea de Sub Piatră din satul Sălciua de Jos, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
- Rezervația naturală "Vânătările Ponorului", satul Dumești
- Peștera "Huda lui Papară"
- Cascada "Șipote"
- Monumentul Eroilor din Sălciua de Jos
- Rezervația naturală "Peștera Poarta Zmeilor" din satul Sub Piatră
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Lista monumentelor istorice din județul Alba
- Biserica de lemn din Sub Piatră
- Peștera Huda lui Papară
- Cascada Șipote
- Biserica de lemn din Valea Largă, Alba
- Vânătările Ponorului
- Peștera Poarta Zmeilor
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Sub Piatră
Interiorul bisericii din Valea Largă
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Zona turistica Sălciua
- Comuna Sălciua Arhivat în , la Wayback Machine.
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
| ||||||||||