Comuna Roșia de Secaș, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Roșia de Secaș
—  Comună  —
Roșia de Secaș
Roșia de Secaș
Roșia de Secaș is located in România
Roșia de Secaș
Roșia de Secaș
Roșia de Secaș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°02′31″N 23°50′40″E / 46.042071°N 23.844488°E / 46.042071; 23.844488

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba

SIRUTA 6930

Reședință Roșia de Secaș
Sate componente Roșia de Secaș, Tău, Ungurei

Guvernare
 - Primar Ioan Cristea[*][3] (PSD, 2016)

Suprafață
 - Total 52,30 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1542 locuitori
 - Densitate 32.42 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.696 locuitori

Site web: http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-ROSIA-DE-SECAS/127806/

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Roșia de Secaș (în maghiară: Székásveresegyháza, în germană: Rothkirch) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Roșia de Secaș (reședința), Tău și Ungurei. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Gheorghe Wagner.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Roșia de Secaș

     Români (91.56%)

     Romi (4.73%)

     Necunoscut (3.04%)

     Altă etnie (0.64%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Roșia de Secaș

     Ortodocși (87.15%)

     Penticostali (6.54%)

     Baptiști (2.07%)

     Necunoscută (3.11%)

     Altă religie (1.1%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roșia de Secaș se ridică la 1.542 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.696 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,57%), cu o minoritate de romi (4,73%). Pentru 3,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,16%), dar există și minorități de penticostali (6,55%) și baptiști (2,08%). Pentru 3,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn din Tău
  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Edit. Universității din București, 2008.

Legături externe[modificare | modificare sursă]