Comuna Gârda de Sus, Alba
| Gârda de Sus | |
| — Comună — | |
.JPG) Gârda de Sus | |
  Gârda de Sus Gârda de Sus (România) | |
| Coordonate: 46°30′22″N 22°49′02″E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Alba |
| SIRUTA | 4525 |
| Reședință | Gârda de Sus |
| Sate componente | Gârda de Sus, Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Ghețari, Gârda Seacă, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide, Sucești |
| Guvernare | |
| - Primar | Marin Vârciu[*][3][4] (PNL, ) |
| Altitudine | 939 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 1714 locuitori |
| - Densitate | 22,74 loc./km² |
| - Recensământul anterior, 2002 | 1.865 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Gârda de Sus (în maghiară: Felsőgirda, în germană: Obergierd) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus (reședința), Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești.
Cuprins
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Gârda de Sus
Români (97,72%)
Necunoscut (2,27%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Gârda de Sus
Ortodocși (97,6%)
Necunoscută (2,27%)
Altă religie (0,11%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârda de Sus se ridică la 1.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.865 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,61%). Pentru 2,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Gârda de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Marin Vârciu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul România Mare | 2 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 | |||||
| Uniunea Națională pentru Progresul României | 1 | |||||
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", construcție 1792, monument istoric, satul Gârda de Sus
- Biserica de lemn "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", construcție 1825, monument istoric, satul Biharia
- Rezervația naturală "Peștera Scărișoara" (1 ha)
- Rezervația naturală "Pojarul Poliței" (1 ha)
- Rezervația naturală "Cheile Ordâncușei" (10 ha)
- Rezervația naturală "Hoanca Apei" (1 ha)
- Rezervația naturală "Avenul de la Tău" (1 ha)
- Rezervația naturală "Avenul din Șesuri" (1 ha)
- Rezervația naturală "Izbucul Poliței" (2 ha)
- Rezervația naturală "Izbucul de la Cotețul Dobreștilor" (2 ha)
- Rezervația naturală "Ghețarul de sub Zgurăști" (1 ha)
- Rezervația naturală "Peștera Poarta lui Ionele" (1 ha)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Peștera Scărișoara
- Peștera Pojarul Poliței
- Avenul din Șesuri
- Izbucul de la Cotețul Dobreștilor
- Ghețarul de sub Zgurăști
- Peștera Poarta lui Ionele
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Monografia comunei Gîrda de Sus - km 0 al traseelor turistice din Munții Apuseni, consultanți științifici: Tudor Sălăgean, Alexandru Diaconescu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2011
| ||||||||||
