Comuna Gârda de Sus, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Gârda de Sus
—  comună  —
Gârda de Sus
Gârda de Sus
Gârda de Sus (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°30′22″N 22°49′02″E / 46.506056°N 22.817305°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Alba County.jpg Alba

SIRUTA4525

ReședințăGârda de Sus
Sate componenteGârda de Sus, Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Ghețari, Gârda Seacă, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide, Sucești

Guvernare
 - primar al comunei Gârda de Sus[*]Marin Vârciu[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total82 km²
Altitudine939 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1714 locuitori
 - Densitate22,74 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Gârda de Sus (în maghiară: Felsőgirda, în germană: Obergierd) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus (reședința), Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Gârda de Sus

     Români (97,72%)

     Necunoscut (2,27%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Gârda de Sus

     Ortodocși (97,6%)

     Necunoscută (2,27%)

     Altă religie (0,11%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârda de Sus se ridică la 1.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.865 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,61%). Pentru 2,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Gârda de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Marin Vârciu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul PRO România2     
Partidul Social Democrat2     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1     
Partidul România Mare1     

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", construcție 1792, monument istoric, satul Gârda de Sus
  • Biserica de lemn "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", construcție 1825, monument istoric, satul Biharia
  • Rezervația naturală "Peștera Scărișoara" (1 ha)
  • Rezervația naturală "Pojarul Poliței" (1 ha)
  • Rezervația naturală "Cheile Ordâncușei" (10 ha)
  • Rezervația naturală "Hoanca Apei" (1 ha)
  • Rezervația naturală "Avenul de la Tău" (1 ha)
  • Rezervația naturală "Avenul din Șesuri" (1 ha)
  • Rezervația naturală "Izbucul Poliței" (2 ha)
  • Rezervația naturală "Izbucul de la Cotețul Dobreștilor" (2 ha)
  • Rezervația naturală "Ghețarul de sub Zgurăști" (1 ha)
  • Rezervația naturală "Peștera Poarta lui Ionele" (1 ha)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Gîrda de Sus - km 0 al traseelor turistice din Munții Apuseni, consultanți științifici: Tudor Sălăgean, Alexandru Diaconescu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2011