Geoagiu
| Geoagiu | |||
| — Oraș — | |||
 Geoagiu | |||
| |||
  Geoagiu Geoagiu (România) | |||
| Coordonate: 45°55′12″N 23°12′0″E45°55′12″N 23°12′0″E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Hunedoara | ||
| SIRUTA | 89561 | ||
| Atestare documentară | 1291 | ||
| Reședință | Geoagiu[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Vasile Cărăguț[*][3] (ALDE, ) | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 5294 locuitori | ||
| - Densitate | 148 loc./km² | ||
| - Recensământul anterior, 2002 | 5.984 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 335400 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Geoagiu (în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Geoagiu (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni. Geoagiu are o populație de 5.049 locuitori.
Cuprins
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Localitatea se află la punctul de vărsare a râului Geoagiu în Mureș.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Geoagiu
Români (85,3%)
Romi (8,61%)
Necunoscută (5,02%)
Altă etnie (1,05%)
Componența confesională a orașului Geoagiu
Ortodocși (82,26%)
Penticostali (2,26%)
Greco-catolici (4,89%)
Creștini după evanghelie (2,3%)
Necunoscută (5,3%)
Altă religie (2,96%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Geoagiu se ridică la 5.294 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.984 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,3%), cu o minoritate de romi (8,61%). Pentru 5,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,26%), dar există și minorități de greco-catolici (4,89%), creștini după evanghelie (2,3%) și penticostali (2,27%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Geoagiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasile Cărăguț[*], de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
Monumente[modificare | modificare sursă]
- Capela romanică din Geoagiu, secolul al XI-lea
- Biserica „Sfântul Nicolae”, 1528
- Drumul Roman (sec. II, III) la NV de orașul Geoagiu
Istoric[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara [6], denumită mai apoi "Thermae Dodonae".
Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți.
Orașul are în componență și stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Biserica reformată-calvină „Rotonda”
Biserica reformată-calvină „Rotonda”
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ioan Budai-Deleanu (1760-1820), scriitor, filolog, corifeu al Școlii Ardelene;
- Kocsárd Kún (1803-1895), pedagog și om de cultură, director al Liceului Reformat din Orăștie;
- Aurel Vlaicu (1882-1913), inginer, inventator și pionier al aviației.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Castrul roman Germisara
- Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
