Geoagiu

Algyógy
Gergesdorf

— oraș —

Biserica „Sfinții Arhangheli” din Bozeș (monument istoric)

Stemă

Geoagiu

Geoagiu (România)

Localizarea orașului pe harta României

Coordonate: 45°55′12″N 23°12′0″E / 45.92000°N 23.20000°E

Atestare documentară

Reședință

Geoagiu[*]

Componență

Guvernare

- Primar

Ovidiu Vlad[*]^[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)

Suprafață

- Total

155,69 km²

Populație (2021)

- Total

5.087 locuitori

- Densitate

148 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

335400

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Geoagiu

Geoagiu (în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Geoagiu (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni.^[2] Geoagiu are o populație de 5.049 locuitori.

Date geografice

Localitatea se află la punctul de vărsare a râului Geoagiu în Mureș.

Demografie

Componența etnică a orașului Geoagiu

Români (75,62%)

Romi (14,53%)

Alte etnii (0,73%)

Necunoscută (9,12%)

Componența confesională a orașului Geoagiu

Ortodocși (77,65%)

Greco-catolici (4,5%)

Penticostali (3,54%)

Creștini după evanghelie (1,87%)

Alte religii (2,91%)

Necunoscută (9,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Geoagiu se ridică la 5.087 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.294 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,62%), cu o minoritate de romi (14,53%), iar pentru 9,12% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,65%), cu minorități de greco-catolici (4,5%), penticostali (3,54%) și creștini după evanghelie (1,87%), iar pentru 9,53% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Orașul Geoagiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu Vlad[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Social Democrat	6
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Monumente

Capela romanică din Geoagiu, secolul al XI-lea
Biserica „Sfântul Nicolae”, 1528
Biserica reformată din Geoagiu, cu ferestre gotice din secolele XV-XVI.
Drumul Roman (sec. II, III) la NV de orașul Geoagiu

Istoric

Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara ^[7], denumită mai apoi "Thermae Dodonae".

Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți.

Orașul are în componență și stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.

Personalități

Ioan Budai-Deleanu (1760 - 1820), scriitor, filolog, corifeu al Școlii Ardelene;
Kocsárd Kún (1803 - 1895), pedagog și om de cultură, director al Liceului Reformat din Orăștie;
Aurel Vlaicu (1882 - 1913), inginer, inventator și pionier al aviației;
György Puskás (1911 - 2004), medic, profesor universitar.

Vezi și

Castrul roman Germisara
Biserica „Sf. Arhangheli” din Bozeș
Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia
Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Munții Metaliferi (arie de protecție specială avifaunistică)

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Geoagiu

Cea mai veche biserică de piatră din România
Tratament balnear Geoagiu Bai Arhivat în 19 ianuarie 2012, la Wayback Machine.

Imagini

Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Complexul de băi termale (monument istoric)
Cascada Geoagiu
Capela romanică din Geoagiu (monument istoric)
Conac, secolul XVIII
Biserica „Sfântul Nicolae” din Geoagiu (monument istoric)
Biserica reformată
Liceul agricol
Monumentul eroilor din satul Bozeș
Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia (monument istoric)
Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia (monument istoric)
Castrul roman de la Cigmău (monument istoric)
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Cigmău (1843)
Aurel Vlaicu
Monumentul lui Aurel Vlaicu (monument istoric)
Biserica luterană din Aurel Vlaicu (1890)
Monumentul eroilor din Aurel Vlaicu
Biserica Sfinții Arhangheli din Aurel Vlaicu (1892)
Casa natală Aurel Vlaicu (monument istoric)
Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu”
Aurel Vlaicu

[2ccf910fd00d725f338a3bd3d6f45fdd-1] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[lege_290_2018-2] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[7] Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

v d m Subdiviziunile administrative ale județului Hunedoara
Reședința	Deva (61.123 loc.)
Municipii	Brad (14.495 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Lupeni (23.390 loc.) · Orăștie (18.227 loc.) · Petroșani (37.160 loc.) · Vulcan (24.160 loc.)
Orașe	Aninoasa (4.360 loc.) · Călan (11.279 loc.) · Hațeg (9.685 loc.) · Geoagiu (5.284 loc.) · Petrila (22.692 loc.) · Simeria (12.556 loc.) · Uricani (8.972 loc.)
Comune	Baia de Criș · Balșa · Bănița · Baru · Băcia · Băița · Bătrâna · Beriu · Blăjeni · Boșorod · Brănișca · Bretea Română · Buceș · Bucureșci · Bulzeștii de Sus · Bunila · Burjuc · Cerbăl · Certeju de Sus · Cârjiți · Crișcior · Densuș · Dobra · General Berthelot · Ghelari · Gurasada · Hărău · Ilia · Lăpugiu de Jos · Lelese · Lunca Cernii de Jos · Luncoiu de Jos · Mărtinești · Orăștioara de Sus · Pestișu Mic · Pui · Rapoltu Mare · Răchitova · Ribița · Râu de Mori · Romos · Sarmizegetusa · Sălașu de Sus · Sântămăria-Orlea · Șoimuș · Teliucu Inferior · Tomești · Toplița · Totești · Turdaș · Vața de Jos · Vălișoara · Vețel · Vorța · Zam
Sate	Sate din județul Hunedoara

v d m Orașul Geoagiu, județul Hunedoara
Localitate de reședință	Geoagiu
Sate componente	Aurel Vlaicu - Băcâia - Bozeș - Cigmău - Gelmar - Geoagiu-Băi - Homorod - Mermezeu-Văleni - Renghet - Văleni
Monumente istorice	Biserica de zid Sf. Arhangheli din Băcâia - Biserica de zid Sf. Arhangheli din Bozeș - Biserica „Sfântul Nicolae” din Geoagiu - Capela romanică din Geoagiu - Casa natală a lui Aurel Vlaicu din Binținți - Castrul roman de la Cigmău - Castrul roman Germisara - Drumul roman de la Geoagiu - Monumentul lui Aurel Vlaicu din satul Aurel Vlaicu
Arii protejate	Apele mezotermale Geoagiu-Băi - Munții Metaliferi (sit SPA)