Comitatul Alba de Jos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Alba de Jos
(Alsó-Fehér)
Stemă
Stemă
Coordonate: 46°19′00″N 23°44′00″E / 46.31666667°N 23.73333333°E / 46.31666667; 23.73333333

Țară Regatul Ungariei

Reședință Aiud

Suprafață
 - Total 3.646 km²

Populație (1910)
 - Total 221.618 loc. locuitori
 - Densitate 60,8 loc./km²
Naționalități • români - 171.483 (77,38%)
• maghiari - 39.107 (17,65%)
• germani - 7.269 (3.28%)
În prezent în România

Poziția localității Comitatul Alba de Jos (Alsó-Fehér)
Poziția localității Comitatul Alba de Jos
(Alsó-Fehér)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Alba de Jos (Alsó-Fehér)

Comitatul Alba de Jos, alternativ Comitatul Albei Inferior, cunoscut și ca Varmeghia Albei (în maghiară Alsó-Fehér vármegye, în germană Unterweißenburger Komitat, în latină Comitatus Albensis Inferior), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Capitala comitatului a fost în evul mediu orașul Alba Iulia, iar între 1878-1919 orașul Aiud.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Alba de Jos se învecina la vest cu Comitatul Hunedoara (Hunyad), la nord cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos), la est cu comitatele Târnava Mică (Kis-Küküllő) și Târnava Mare (Nagy-Küküllő), iar la sud cu Comitatul Sibiu (Szeben). Comitatul Alba de Jos era străbătut de râurile Mureș și Târnava. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.646 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Alba de Jos a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu. Cealaltă jumătate a sa, denumită Alba de Sus (în maghiară Felső-Fehér), constând mai ales din enclave locuite de sași și secui, a existat până în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar Comitatul Alba de Jos a fost modificat, în timp ce Comitatul Alba de Sus a fost în întregime eliminat și asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Teritoriul Comitatului Alba de Jos se regăsește azi în județele Alba, Sibiu și Mureș.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1910, populația comitatului era de 221.618 locuitori, dintre care 217.859 (98,31%) alcătuiau cele trei grupuri majoritare după cum urmează:

  • Români -- 171.483 (77,37%)
  • Maghiari -- 39.107 (17,64%)
  • Germani -- 7.269 (3,27%)

În timp ce majoritatea covârșitoare a românilor locuia în sate, majoritatea maghiarilor locuia în orașele comitatului (Alba Iulia, Aiud, Abrud, Ocna Sibiului, etc.), respectiv în districtele Marosújvár și Nagyenyed.

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Alba de Jos erau următoarele:

Comitatul Alba în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Cercuri (járás)
Cercuri Capitală
Alvinc Alvinc --- Vințu de Jos
Balázsfalva Balázsfalva --- Blaj
Kisenyed Vízakna --- Ocna Sibiului
Magyarigen Magyarigen --- Ighiu
Marosújvár Marosújvár --- Ocna Mureș
Nagyenyed Nagyenyed --- Aiud
Tövis Tövis --- Teiuș
Verespatak Verespatak --- Roșia Montană
Orase cu magistrat reglementat(rendezett tanácsú város)
Abrudbánya --- Abrud
Gyulafehérvár --- Alba Iulia
Nagyenyed --- Aiud
Vízakna --- Ocna Sibiului