Baia de Arieș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Baia de Arieș
Aranyosbánya
Offenburg
—  oraș  —
Baia de Arieș1.jpg
Baia de Arieș se află în România
Baia de Arieș
Baia de Arieș
Baia de Arieș (România)
Localizarea orașului pe harta României
Baia de Arieș se află în Județul Alba
Baia de Arieș
Baia de Arieș
Baia de Arieș (Județul Alba)
Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°22′46″N 23°16′47″E / 46.37944°N 23.27972°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Alba County.jpg Alba

SIRUTA2915
Atestare documentară1308

ReședințăBaia de Arieș[*]
Localități componenteBaia de Arieș[*], Brăzești, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăș, Simulești

Guvernare
 - PrimarTraian Pandor[*][3][4] ( USL, )

Suprafață
 - Total79,67 km²
Altitudine582 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3461 locuitori
 - Densitate62,5 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal515300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Baia de Arieș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 122)
Baia de Arieș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 122)

Baia de Arieș, în trecut Ofenbaia, Baia (în maghiară Aranyosbánya, Offenbánya, Kupecbánya, în dialectul săsesc Offera, în germană Offenburg, Umberg, Onimberg, Schwendburg, Schwend, Schlossburg), este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitatea componentă Baia de Arieș (reședința), și din satele Brăzești, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăș și Simulești. Are o populație de 3461 de locuitori (2011). În perioada 2008–2012, primarul orașului a fost Gheorghe Bora.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 122), localitatea apare sub numele de Offenbánya.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La Baia de Arieș, aurul a fost exploatat de primii coloniști sași. Dezvoltarea zonei a depins exclusiv de industria mineritului. În anul 1325, Regele Carol Robert a instituit un privilegiu asupra domeniului minier de la Baia de Arieș, pe care l-a concesionat acelor coloniști sași, care înființaseră orașul Civitas Ovounberg.

Mineritul din Baia de Arieș a cunoscut nu doar perioade înfloritoare, ci și momente de restriște, atunci când filoanele bogate erau epuizate, fără să fi apărut altele noi. Judele, cetățenii jurați și toți locuitorii din Offenbanya (denumirea localității în 1437) cereau printr-un memoriu la Camera din Sibiu, pentru ei și pentru ușurarea minerilor, un ajutor de 1.000 de florini, semn că mineritul era atunci în scădere.

Fosta exploatare minieră nu mai funcționează, singurele construcții încă existente fiind clădirile atelierului mecanic și al birourilor, care aparțin lichidatorului fostei întreprinderi miniere.[5] Spațiul se află acum în posesia unei firme de construcții, Constructor Gavela SRL Oradea, care se ocupă cu investiția închiderii și ecologizării minei din Baia de Arieș.

În perioada interbelică a fost sediul unei plăși din județul Turda.

Decizia și motivarea închiderii multor mine din Romȃnia s-a făcut prin Hotărȃrea nr. 615 din 21 aprilie 2004 a guvernului, de aprobare a strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.411 din 7 mai 2004.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Baia de Arieș

     Români (96,9%)

     Necunoscut (2,45%)

     Altă etnie (0,63%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Baia de Arieș

     Ortodocși (95,29%)

     Necunoscută (2,54%)

     Altă religie (2,16%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia de Arieș se ridică la 3.461 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.669 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,91%). Pentru 2,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,29%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Baia de Arieș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Traian Pandor[*], de la Uniunea Social-Liberală, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților3    
Partidul Național Liberal3    
Partidul Mișcarea Populară1    
Partidul PRO România1    
Mârzan Silviu1    

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Localitatea este deservită de o stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Gara Baia de Arieș este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: AB-II-m-B-20914.06).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica „Învierea Domnului” din anul 1769, înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba,[8] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
  • Fagul Împăratului: se află pe malul drept al Arieșului, în amonte de Baia de Arieș, lângă satul Muncelu. Prezintă un frunziș marcescent (frunziș care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii). Frunzele iau toamna o culoare brună.

Mănăstirea Muncelu[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Muncelu

Mănăstirea Martirii Neamului - Muncelu este un așezământ monahal ortodox de călugărițe din România situată în satul Muncelu, județul Alba, având hramul „Toți Sfinții români”, ce aparține canonic de Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba-Iuliei, Protopopiatul Câmpeni. Binecuvântarea arhierească pentru înființarea unei mănăstiri la Baia de Arieș a fost oferită la 28 decembrie 1928 de către Nicolae (Ivan) al Clujului. Piatra de temelie a fost pusă în 1946 de către episcopul Nicolae (Colan) al Clujului, dar la 8 august 1948 lucrările de construcție au fost stopate.[9][10]

Viața monahală a fost reluată în 1993. Din 1998 au fost operate ample extinderi. În vecinătatea bisericii de lemn s-a ridicat o biserică de zid, în stil neo-bizantin, care se remarcă prin cele trei abside semicirculare și turnul cilindric flancat de coloane. Corpul de chilii, cu pridvorul desfășurat pe toată lungimea sa, mărginește latura de sud-vest a bisericii.[9][10]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Ștefan Tomuș (). „Baia de Arieș, o localitate din Apuseni care trăia pe vremuri din minerit”. Ziarul de Apuseni. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf
  9. ^ a b Mănăstirea „Martirii Neamului - Muncelu”, pliant de prezentare, 2020
  10. ^ a b România - Harta mănăstirilor, Amco Press, 2000

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Baia de Arieș-Alba, Vasile Harda, Cornelia Mariana Giurgiu, Gheorghe Iancu, Cluj-Napoca, 1995

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Baia de Arieș