Gertrude Stein

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gertrude Stein

Gertrude Stein în 1935. Fotografie de Carl Van Vechten
Date personale
Născută[1][4][5][6] Modificați la Wikidata
Allegheny⁠(d), Comitatul Allegheny, Pennsylvania, Pennsylvania, SUA[3] Modificați la Wikidata
Decedată (72 de ani)[1][7][4][5] Modificați la Wikidata
Neuilly-sur-Seine, Île-de-France, Franța Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Père-Lachaise Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[3] (cancer la stomac[3]) Modificați la Wikidata
Frați și suroriLeo Stein[*]​[2]
Michael Stein[*][[Michael Stein (art collector and eldest brother of Gertrude Stein)|​]]  Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
poetă
colecționar de artă[*]​
salonnière[*][[salonnière (person who organizes or hosts a salon)|​]]
autobiografă[*]​
libretist[*]​
dramaturgă
autoare
colecționară[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[8] Modificați la Wikidata
Activitate
Studii Radcliffe College[*][[Radcliffe College (former women's college in Cambridge, Massachusetts)|​]][2]
Școala de medicină Johns Hopkins[*]​[2]
Universitatea Harvard[3]
Universitatea Johns Hopkins[3]
Oakland High School[*][[Oakland High School (high school in Oakland, California)|​]]
Limbilimba engleză[3]  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarmodernism literar[*]​, Modernism  Modificați la Wikidata
Opere semnificative Three Lives[*][[Three Lives |​]]
Tender buttons: objects, food, rooms[*][[Tender buttons: objects, food, rooms |​]]
The Making of Americans[*][[The Making of Americans |​]]
Four Saints in Three Acts[*][[Four Saints in Three Acts |​]]
The Autobiography of Alice B. Toklas[*][[The Autobiography of Alice B. Toklas |​]]
Everybody's Autobiography[*][[Everybody's Autobiography |​]]
Doctor Faustus Lights the Lights[*][[Doctor Faustus Lights the Lights |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gertrude Stein (n. , Allegheny⁠(d), Comitatul Allegheny, Pennsylvania, Pennsylvania, SUA – d. , Neuilly-sur-Seine, Île-de-France, Franța) a fost o poetă și colecționară de artă evreică americană.

Născută în Allegheny, Pennsylvania (în prezent parte a orașului Pittsburgh) și crescută în Oakland, California, Stein s-a mutat la Paris în 1903, pentru tot restul vieții. Aici a fost gazda unui salon de artă, loc unde aveau să se întâlnească figuri importante ale modernismului precum Pablo Picasso, Ernest Hemingway, F. Scott Fitzgerald, Sinclair Lewis, Ezra Pound, Sherwood Anderson și Henri Matisse.[9][10][11]

Tinerețea[modificare | modificare sursă]

Stein, cea mai mică dintr-o familie de cinci copii, s-a născut la 3 februarie 1874, în Allegheny, Pennsylvania, din părinți evrei din clasa superioară de mijloc, Daniel și Amelia Stein (născută Keyser).[12][13] Tatăl ei era un om de afaceri bogat cu proprietăți imobiliare. În casa lor se vorbea germana și engleza.[14] Frații lui Gertrude au fost Michael (1865), Simon (1868), Bertha (1870) și Leo (1872).

Când Stein avea trei ani, ea și familia ei s-au mutat la Viena și apoi la Paris. Însoțiți de guvernante și tutori, soții Stein s-au străduit să le insufle copiilor lor sensibilitățile culturale și stilul de viață european. După o ședere de un an în străinătate, s-au întors în America în 1878, stabilindu-se în Oakland, California, unde tatăl ei a devenit director al liniilor de tramvai din San Francisco, Market Street Railway.[15]

Când Stein avea 14 ani, mama ei a murit. Trei ani mai târziu, a murit și tatăl ei. Fratele cel mare al lui Stein, Michael, în vârstă de 26 de ani,[16] a preluat apoi afacerile familiei, iar în 1892 a aranjat ca Gertrude și Bertha să locuiască cu familia mamei lor în Baltimore.[17]

Stein a urmat cursurile Radcliffe College,[18] pe atunci o anexă a Universității Harvard, între 1893 și 1897, și a fost studenta psihologului William James.[19]

Paris[modificare | modificare sursă]

În 1902, fratele lui Stein, Leo, a plecat la Londra, iar ea l-a urmat. În anul următor, cei doi s-au mutat la Paris, unde Leo spera să urmeze o carieră artistică.

Din 1903 și până în 1914, când și-au separat gospodăria comună, Gertrude și fratele ei Leo au locuit împreună în apropiere de Grădina Luxemburg, pe malul stâng al Parisului, într-un apartament cu două etaje (împreună cu atelierul adiacent) situat în curtea interioară de la 27 rue de Fleurus, arondismentul 6. Aici au colecționat opere de artă care au format o colecție renumită pentru prestanța și importanța sa istorică.

Spațiul galeriei lor era mobilat cu piese impunătoare din epoca renascentistă din Florența. Tablourile se aliniau pe pereți în linii care se întindeau pe mulți metri, până la tavan. Iluminate inițial la lumina gazului, operele de artă au fost iluminate ulterior cu lumină electrică, cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial.[15]

Gertrude Stein în studioul ei din Paris, 1930.
Portretul lui Gertrude Stein de Picasso, expus pe peretele din dreapta.

Colecția de artă s-a mărit, iar pereții de pe Rue de Fleurus au fost rearanjați continuu pentru a face loc noilor achiziții[20]. În „prima jumătate a anului 1905”, familia Stein a achiziționat Portretul doamnei Cézanne de Cézanne și Perseu și Andromeda de Delacroix.[21] La scurt timp după deschiderea Salon d'Automne din 1905 (la 18 octombrie 1905), familia Steins a achiziționat Femeia cu pălărie de Henri Matisse și Tânără cu coș de flori de Picasso.[22] În 1906, Picasso a finalizat Portretul lui Gertrude Stein, care a rămas în colecția artistei până la moartea acesteia.[23][24]

Stein și fiul lui Hemingway, Jack, în 1924.

Întâlnirile din casa lui Stein „au adus laolaltă confluențe de talent și gândiri care vor contribui la definirea modernismului în literatură și artă”. Printre participanții consacrați s-au numărat Pablo Picasso, Ernest Hemingway, F. Scott Fitzgerald, Sinclair Lewis, Ezra Pound, Gavin Williamson, Thornton Wilder, Sherwood Anderson, Francis Cyril Rose, Bob Brown, René Crevel, Élisabeth de Gramont, Francis Picabia, Claribel Cone, Mildred Aldrich, Jane Peterson, Carl Van Vechten și Henri Matisse.[11] Sâmbăta seara fusese stabilită ca zi și oră fixă pentru adunarea oficială, astfel încât Stein să poată lucra la scrisul ei fără a fi întreruptă de vizitatori neașteptați.

Printre cunoscuții lui Picasso care frecventau serile de sâmbătă se numărau: Fernande Olivier (amanta lui Picasso), Georges Braque (artist), André Derain (artist), Max Jacob (poet), Guillaume Apollinaire (poet), Marie Laurencin (artistă și amantă a lui Apollinaire), Henri Rousseau (pictor) și Joseph Stella.[25]

Hemingway a frecventat salonul lui Stein, dar cei doi au avut o relație dezechilibrată. Au început ca prieteni apropiați, Hemingway admirând-o pe Stein ca pe un mentor, dar ulterior s-au îndepărtat, mai ales după ce Stein l-a numit pe Hemingway „galben” în Autobiografia lui Alice B. Toklas.[13] La nașterea fiului său, Hemingway i-a cerut lui Stein să fie nașa copilului. Deși lui Stein i s-a atribuit introducerea termenului „Generația pierdută” pentru cei al căror moment definitoriu în timp fusese Primul Război Mondial și urmările acestuia, există cel puțin trei versiuni ale poveștii care a dus la această expresie, două de Hemingway și una de Stein.[26]

Statele Unite[modificare | modificare sursă]

Gertrude Stein pe coperta revistei Time, 1933

În octombrie 1934, Stein a sosit în America după o absență de 30 de ani. La debarcarea de pe pachebot în New York, ea a întâlnit o mulțime de reporteri. Articole de primă pagină despre Stein au apărut în aproape toate ziarele din New York. În timp ce călătorea prin Manhattan spre hotelul ei, a putut să își dea seama de publicitatea care avea să-i caracterizeze turneul din SUA. Un panou electric din Times Square a anunțat tuturor că „Gertrude Stein a sosit”.[27] Turul ei de șase luni prin țară a cuprins 191 de zile de călătorie, traversând 23 de state și vizitând 37 de orașe. Printre alte locuri, Stein a vizitat câmpurile de luptă ale Războiului Civil, a făcut un tur al orașului Chicago cu detectivi de la Omucideri, a văzut un meci de fotbal în New Haven, a luat masa în New Orleans, i-a vizitat pe Scott Fitzergald și Zelda Sayer în Baltimore și s-a întors în casa copilăriei sale din Oakland.[28]

Turneul lui Stein a fost în parte pentru a ține prelegeri publice, iar ea le-a pregătit pe fiecare în parte; audiențele au fost limitate la cinci sute de participanți. Ea vorbea, citind din notițe, și prevedea o perioadă de întrebări și răspunsuri din partea publicului la sfârșitul prezentării sale.[27]

La Washington, D.C., Stein a fost invitată să ia ceaiul cu soția președintelui, Eleanor Roosevelt. În Beverly Hills, California, ea l-a vizitat pe actorul și cineastul Charlie Chaplin, care ar fi discutat cu ea despre viitorul cinematografiei. Stein a părăsit America în mai 1935, o celebritate americană nou-înființată, cu un angajament din partea Random House, care acceptase să devină editorul american pentru toate lucrările sale viitoare.[27][29] Chicago Daily Tribune a scris după întoarcerea lui Stein la Paris: „Niciun scriitor din ultimii ani nu a fost atât de mult discutat, atât de caricaturizat, atât de pasional susținut.”[27]

Opere publicate[modificare | modificare sursă]

Ficțiune[modificare | modificare sursă]

  • Three Lives (1909)
  • The Making of Americans (1925)
  • Paris France (1940)
  • Ida: A Novel (1941)

Memorii[modificare | modificare sursă]

  • The Autobiography of Alice B. Toklas (1933)
  • Everybody's Autobiography (1937)

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • A List (1923)

Poezie[modificare | modificare sursă]

  • Tender Buttons (1914)
  • If I Told Him: A Completed Portrait of Picasso (1924)

Libret[modificare | modificare sursă]

  • Four Saints in Three Acts (1934)
  • Doctor Faustus Lights the Lights (1938)
  • The Mother of Us All (1947)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Sarah Bay-Cheng: Mama Dada: Gertrude Stein’s Avant-Garde Theatre (Studies in Modern Drama). Neue Edition, Routledge, Florence, (Kentucky) 2005, ISBN 978-0-415-97723-4
  • Ulla E. Dydo/William Rice: Gertrude Stein: The Language That Rises: 1923–1934 (Avant-Garde & Modernism Studies). Northwestern University Press, Evanston (Illinois) 2008, ISBN 978-0-8101-2526-1
  • Ulla E. Dydo (Hrsg. und Vorwort): A Stein Reader. Northwestern Press, Evanston (Illinois) 1993, ISBN 0-8101-1083-0
  • Janice L. Doane: Silence and Narrative: The Early Novels of Gertrude Stein. Greenwood Press, Westport (Conn.) 1986
  • Vincent Andre Giroud: Picasso and Gertrude Stein. Yale University Press 2007, ISBN 978-0-300-12099-8
  • A Primer for The Gradual Understanding of Gertrude Stein. Ed. Robert Bartlett Haas. Black Sparrow Press, Los Angeles 1971; Grundlage für das Lesebuch zum allmählichen Kennenlernen von Gertrude Stein, herausgegeben und kommentiert von Robert Bartlett Haas, Vorwort Bruce Kellner, aus dem Amerikanischen von Klaus Schmirler und Ursula Michels-Wenz. Suhrkamp, Frankfurt am Main 1994, ISBN 978-3-518-38814-3
  • Bettina L. Knapp: Gertrude Stein. Literature and Life. Continuum International Publishing Group, London 1990, ISBN 978-0-8264-0458-9
  • Janet Malcolm: Zwei Leben: Gertrude und Alice. Suhrkamp, Frankfurt am Main 2008, ISBN 978-3-518-42034-8
  • James R. Mellow: Charmed Circle: Gertrude Stein & Company. Praeger Publishers, New York 1974, ISBN 0-395-47982-7
  • Stefana Sabin: Gertrude Stein. Rowohlt, Reinbek 1996, ISBN 3-499-50530-4
  • Renate Stendhal: Gertrude Stein. In Words and Pictures, Algquin Books, Chapel Hill 1994, ISBN 0-945575-99-8
  • Diana Souhami: Gertrude und Alice. Gertrude Stein und Alice B. Toklas, Knesebeck 1994, ISBN 3-926901-71-3
  • Alice B. Toklas: What Is Remembered. North Point Pr, Hooton, Ellesmere Port 1985, ISBN 978-0-86547-180-1
  • Linda Wagner-Martin: Favored Strangers. Gertrude Stein and Her Family. Rutgers University Press, New Brunswick, N.J. 1995, ISBN 0-8135-2169-6
  • Andrea Weiss: Paris war eine Frau. Die Frauen von der Left Bank. Djuna Barnes, Janet Flanner, Gertrude Stein & Co. Aus dem Amerikanischen von Susanne Goerdt. Neuausgabe, Rowohlt, Reinbek 2006, ISBN 978-3-499-24224-3
  • Barbara Will: Unlikely Collaboration: Gertrude Stein, Bernard Faÿ, and the Vichy Dilemma. Columbia University Press, New York 2011, ISBN 978-0-231-15262-4
  • Brenda Wineapple: Schwester Bruder. Gertrude und Leo Stein. Aus dem Amerikanischen von Roseli Bontjes van Beek und Saskia Bontjes van Beek. Arche, Zürich 1998, ISBN 978-3-7160-2233-7

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Gertrude Stein”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c The Feminist Companion to Literature in English[*][[The Feminist Companion to Literature in English (Biographical dictionary of women writers)|​]], p. 1026  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f http://hdl.handle.net/1903.1/1523, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b c d Gertrude Stein (în engleză), RKDartists 
  6. ^ a b Gertrude Stein, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ a b Стайн Гертруда, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ 
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ Pound, Cath. „The shocking memoir of the 'lost generation'”. www.bbc.com (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ „Gertrude Stein: A complex pioneer of modernism – DW – 07/26/2021”. dw.com (în engleză). Accesat în . 
  11. ^ a b „Extravagant Crowd: Gertrude Stein and Alice B. Toklas”. Accesat în . 
  12. ^ Wagner-Martin, Linda. „Stein's Life and Career”. www.english.illinois.edu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ a b James, Edward T. (). Notable American Women 1607–1950: A Biographical Dictionary. Cambridge, Massachusetts: The Belknap Press of Harvard University Press. p. 356. ISBN 978-0-674-62731-4. 
  14. ^ Giroud, Vincent; Miller, Eric (). Picasso and Gertrude Stein. Metropolitan Museum of Art. ISBN 9781588392107. 
  15. ^ a b Lubow, Arthur. „An Eye for Genius: The Collections of Gertrude and Leo Stein”. Smithsonian Magazine. Accesat în . 
  16. ^ Ojala, Jeanne A. „Stein, Gertrude (1874–1946)”. Encyclopedia.com. Accesat în . Jeanne A. Ojala , Professor Emerita, Department of History, University of Utah, Salt Lake City, Utah 
  17. ^ Mellow (1974), pp. 25–28.
  18. ^ „Gertrude Stein at Radcliffe: Most Brilliant Women Student”. The Harvard Crimson (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Gertrude Stein Life and Legacy”. The Art Story. Accesat în . The Art Story FOUNDATION 253 West 73rd Street Suite 13H New York, NY 
  20. ^ Gertrude seated near sculpture and Cézanne's Bathers (1903–04) Arhivat în , la Biblioteca Congresului: The MoMA catalog dates photo at 1905 (MoMA (1970), p. 53) and places Bathers (1895) in the Cone Collection Arhivat în , la Wayback Machine., Baltimore
  21. ^ MoMA (1970), p. 26. The Delacroix painting is now in the Cone Collection, Baltimore. (Dorothy Kosinski et al., Matisse: Painter as Sculptor, p. 38 (Yale Univ. Press 2007))
  22. ^ Color plates of Young Girl with Basket of Flowers, or Jeune fille aux fleurs, appear in Hobhouse, 1975, at 68 and Burns, 1970, at 8. The painting is in a private collection but was displayed in a 2003 Matisse/Picasso exhibit.
  23. ^ „Portrait of Gertrude Stein, 1905 by Pablo Picasso”. www.pablopicasso.org. Accesat în . 
  24. ^ „Gertrude Stein 1905–06”. MET Museum. Accesat în . 
  25. ^ Mellow (1974), pp. 94–95.
  26. ^ Mellow (1974), pp. 273–4.
  27. ^ a b c d „When Gertrude Stein Toured America”. . Accesat în . 
  28. ^ Morris, Roy (). Gertrude Stein Has Arrived The Homecoming of a Literary Legend. Baltimore: Johns Hopkins University Press. pp. 6–7. 
  29. ^ Jaillant (2015)

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gertrude_Stein&oldid=15853184