Sari la conținut

Carl Van Vechten

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Carl Van Vechten

Van Vechten în 1934
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Cedar Rapids, Iowa, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
PărințiCharles Duane Van Vechten[*]
Ada Amanda Fitch Van Vechten[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriRalph Van Vechten[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnna Snyder[*] ()
Fania Marinoff[*] () Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
fotograf
scenarist
romancier[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Chicago
Washington High School[*][[Washington High School (public high school in Cedar Rapids, in the U.S. state of Iowa)|​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Carl Van Vechten (n. , Cedar Rapids, Iowa, SUA – d. , New York City, New York, SUA) a fost un scriitor și fotograf artistic american, susținător al Renașterii din Harlem, și executorul literar al lui Gertrude Stein.[6]

Van Vechten a câștigat faimă ca scriitor, dar și notorietate, pentru romanul său din 1926, Nigger Heaven. În ultimii ani ai vieții, s-a apucat de fotografie, și a realizat numeroase portrete ale unor personalități notabile. Deși a fost căsătorit cu femei pentru cea mai mare parte a perioadei sale adulte, Van Vechten a avut numeroase aventuri cu alți bărbați de-a lungul vieții.

Biblioteca Congresului Statelor Unite deține o colecție de aproximativ 1.400 de fotografii ale lui Carl Van Vechten, pe care le-a achiziționat în 1966. Există, de asemenea, o colecție de fotografii semnate de acesta în colecția Prentiss Taylor din Arhivele de Artă Americană ale Smithsonian, și o colecție Van Vechten la Universitatea Fisk. Colecția Muzeului Orașului New York include 2.174 de fotografii ale lui Carl Van Vechten. Departamentul de Arhive și Colecții Speciale al Universității Brandeis deține 1.689 din portretele sale.[7]

Muzeul de Artă din Philadelphia deține în prezent una dintre cele mai mari colecții de fotografii ale lui Van Vechten din Statele Unite. Colecția a început în 1949, când Van Vechten a donat muzeului șaizeci dintre fotografiile sale. În 1965 au fost donate muzeului peste 12.000 de fotografii ale lui Van Vechten din colecția sa personală. Colecția include imagini din sesiuni extinse de portrete cu personalități ale Renașterii din Harlem, precum Langston Hughes, Ella Fitzgerald, Billie Holiday, Zora Neale Hurston și Cab Calloway; artiști precum Marcel Duchamp, Henri Matisse, Gaston Lachaise,[8] Joan Miró și Frida Kahlo; și nenumărați alți actori, muzicieni și personalități culturale.[9]

  1. ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Carl Van Vechten” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în . 
  2. ^ a b Emmanuel Bénézit; Edmond-Henri Zeiger-Viallet; Jacques Busse (). Carl Van Vechten (în engleză). Benezit Dictionary of Artists[*]. ISBN 978-0-19-977378-7. OCLC 662407525. OL 33251159M. Wikidata Q24255573. Accesat în . 
  3. ^ a b Andrew Bell. „Carl Van Vechten” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în . 
  4. ^ a b „Carl Van Vechten” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în . 
  5. ^ „Carl Van Vechten” (în engleză). Museum of Modern Art online collection[*]. Wikidata Q73268604. Accesat în . 
  6. ^ „Portraits by Carl Van Vechten – Carl Van Vechten Biography – (American Memory from the Library of Congress)”. Memory.loc.gov. Accesat în . 
  7. ^ „Carl Van Vechten photographs”. Robert D. Farber University Archives & Special Collections Department. Brandeis University. Accesat în . 
  8. ^ The bronze portrait bust of Carl Van Vechten, 1931, made by Gaston Lachaise, is owned by the Art Institute of Chicago.Staff (), „Carl Van Vechten”, Art Institute Chicago .
  9. ^ „Philadelphia Museum of Art – Collections : Search Collections”. philamuseum.org. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]