Sereca, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Sereca
—  Sat  —
Sereca se află în România
Sereca
Sereca
Sereca (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°46′53″N 23°10′57″E / 45.78139°N 23.18250°E / 45.78139; 23.1825045°46′53″N 23°10′57″E / 45.78139°N 23.18250°E / 45.78139; 23.18250

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Hunedoara county CoA.png Hunedoara
ComunăROU HD Beriu CoA.gif Beriu

SIRUTA88332
Prima atestare1200

Populație (2011)
 - Total207 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337082

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sereca, mai demult Săraca (în germană Elsterdorf, Rodomersdorf, în maghiară Szereka, Szarkafalva) este un sat în comuna Beriu din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află pe valea râului Grădiște, la 7 km de Orăștie și 10 km de Costești. Localitatea datează din jurul anului 1200. Numele vine probabil de la Serii, o variantă răsăriteană a Zirilor.

În partea de sud și de nord satul este mărginit de pământuri arabile de luncă, nisipoase, unde se cultivă cereale, cartofi, legume, etc.

În sat există o școală generală de 4 clase.

Sereca

Scris de Administrator   

Luni, 27 Aprilie 2009 22:13

Satul Sereca

Parcurgând satul Beriu pe șoseaua asfaltată, ajungem la Hula din Grui, o ridicătură ce oferă o vizibilitate deosebită spre satele de sus. La numai câteva sute de metri, în partea dreaptă, un drum asfaltat ne conduce peste râul Grădiște în satul Sereca, așezare restrânsă, cu 236 locuitori în 1988 situat în stânga râului Grădiște. La recensământul din 2002 erau 237 locuitori.

Este așezat la 8 km de Orăștie, la 35 km de Deva și la 10 km de Costești.

Deși așezare mică, satul apare în documentele din epoca feudală cu precizarea că sașii au fost colonizați aici în același an cu cei din Beriu - 1334 -.

În sec. al XVI-iea este amintit la Sereca un meseriaș, bărbier, Sebastian, care avea și atribuții de supraveghere a strângerii dijmelor de pe domeniul orașului și că a avut un proces cu cneazul Ștefan din Sereca, tot pentru dijme.

În sec. al XVIII-lea, când Sofronie din Cioara a împărțit la românii din părțile Orăștiei îndemnuri și scrisori chemând la nesupunere față de „unire"(e vorba de unirea cu biserica Romei), între cei care au acționat au fost și sărăcanii și berienii: „în urma acestor agitații, poporul a luat cu forța bisericile din Beriu și Sereca."

Referindu-se la aceleași aspecte religioase, dar care ascundeau, de fapt, contradicții mult mai adânci, de ordin social și național, un istoric scria:"Preoțimea care servea interesele ambelor națiuni (maghiară și săsească) a fost alcătuită și dintr-un preot tânăr, administrând a zecea parte a produselor țărănimii din Beriu și Sereca."

Din actul 66 (102) reiese că „dijma Serecăi o are exclusiv preotul luteran, care acum este Leonhard Ioseff".

De la Sereca mai sus, satele de pe Valea Grădiștei nu mai aparțineau Scaunului săsesc al Orăștiei, ele erau supuse unei alte forme de exploatare feudală.

Dacă pentru Căstău, Beriu, Sereca, așezări cu o populație românească întotdeauna majoritară, întâlnim și denumirile germane de Kastendorf, Berindorf, Elsterdorf, pentru celelalte sate vecine cu acestea, în care s-au efectuat colonizări, denumirile maghiare și germane, deși există, se pot întâlni mai rar.

În satul cu împrejurimi pitorești și cu o pădure altădată de copaci seculari, numită Rodina Serecăi sau Ciolpanii Serecăi s-au construit în perioada interbelică biserică și școală nouă.

Alte așezări, cum sunt Orăștioara de Sus și Orăștioara de Jos, apar la anul 1444 ca possessio, dar curând sunt cnezate cu toponimicul apei pe care sunt așezate (magh.Waraswyze = Apa Orașului; Felso = de Sus; Also = de Jos.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]