Germani carpatini

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Germanii din Slovacia
Nemec slováci
Nemci na Slovensku.png
Populație totală

În 2011: 4.690 (0,1%)

Regiuni cu populație semnificativă
Bratislava, Košice, Spiš, Hauerland
Limbi vorbite
germană și slovacă
Religii
Romano-Catolici (55,5%), Luterani (14,2%)
Grupuri înrudite sau legate cultural
Germanii din Ungaria, Țipțeri, Șvabi bănățeni, Sași.

Germanii carpatini (sau germanii slovaci; în germană: Karpatendeutsche, în slovacă: Karpatskí nemci) este numele generic dat unui grup de comunități germane minoritare din ținuturile slovace, precum și din Transcarpatia (actualmente Ucraina). Pentru o lungă perioadă de timp germanii au fost una dintre cele două mari minorități etnice din Slovacia, împreună cu maghiarii din Slovacia. Decretele lui Beneš din 1945 i-au lipsit de cetățenia cehoslovacă pe 85% dintre aceștia (cca. 128 mii. persoane), după care au fost expulzați în Austria și Germania. Restul de 15% au preferat asimilarea. Spre deosebire de germanii din Cehia, cei din Slovacia au fost puternic afectați de maghiarizare la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Cultural și lingvistic germanii din Slovacia sunt înrudiți cu țipțerii și cu sașii transilvăneni.

În prezent trăiesc în Slovacia sub 5.000 de germani. Fostul președinte Rudolf Schuster este de pe linie paternă de origine germană, iar pe linie maternă, de origine maghiară.

A doua Republică Slovacă (după 1993)[modificare | modificare sursă]

Placă pentru comemorarea germanilor carpatini, la Bratislava, pe clădirea Muzeului Culturii Germanilor Carpatini
Placa de la intrarea în Muzeul Culturii Germanilor Carpatini

În 2004, germanii din Slovacia se bucurau de toate drepturile de după Revoluția de Catifea. S-a format o „Asociație a Germanilor Carpatini”, pentru menținerea tradițiilor lor, iar după 2005 a fost deschis un minimuzeu, cu trei încăperi, la Bratislava.

Cea mai cunoscută personalitate a acestui grup etnic este Rudolf Schuster, președinte al Republicii Slovace din 1999 până în 2004.

Populație[modificare | modificare sursă]

An Număr[1]  % Schimb.
număr.
Schimb.
(%)
1880* 228 584 9.3 - -
1890* 228 860 8.9 +276 +0,1
1900* 215 816 7.7 -13 044 -5,7
1910* 198 387 6.8 -17 429 -8,1
1930 148 214 4.5 -50 173 -25,3
1949 27 324 0.8 -120 890 -81,6
1991 5 414 0.1 -21 910 -80,2
2001 5 405 0.1 -9 -0,2
2011 4 690 0.1 -715 -13,2

Orașele cu cel mai mare număr de germani (2001)[1][modificare | modificare sursă]

  1. Bratislava - 1 200 (0.28%)
  2. Medzev - 497 (13.55%)
  3. Cașovia - 398 (0.17%)
  4. Staré Mesto - 245 (0.55%)
  5. Ružinov - 237 (0.34%)
  6. Petržalka - 219 (0.19%)
  7. Prievidza - 153 (0.29%)
  8. Mníšek nad Hnilcom - 130 (7.69%)
  9. Poprad - 119 (0.21%)
  10. Nové Mesto - 110 (0.29%)

Localități cu cel mai mare procentaj de germani (2001)[1][modificare | modificare sursă]

  1. Krahule - 35 (24.31%)
  2. Kunešov - 45 (18.44%)
  3. Brieštie - 25 (14.71%)
  4. Medzev - 497 (13.55%)
  5. Turček - 93 (12.99%)
  6. Vyšný Medzev - 67 (12.67%)
  7. Chmeľnica - 107 (11.71%)
  8. Kremnické Bane - 26 (10.40%)
  9. Malinová - 79 (9.11%)
  10. Štós - 66 (8.76%)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c www.statistics.sk Štatistický úrad Slovenskej republiky

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]