Sari la conținut

Germani baltici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Germanii baltici
Populație totală
5.000

Germanii baltici (germană Deutsch-Balten, Deutschbalten sau Baltendeutsche) sunt o comunitate/minoritate etnică și istorică de origine germană care trăiește din Evul Mediu în jurul Mării Baltice și, mai precis, pe teritoriul statelor baltice contemporane Letonia și Estonia. Alături de sașii transilvăneni (germană Siebenbürger Sachsen) și de țipțeri (germană Zipser Sachsen/Zipser/Zipser Deutsche), germanii baltici sunt una dintre trei cele mai vechi comunități etnice germane care trăiește neîntrerupt din Evul Mediu și până în prezent în Europa Centrală și de Est.[1][2]

Istoria comunităților germane în statele baltice contemporane Letonia și Estonia începe în Evul Mediu, mai precis în Evul Mediu Clasic (germană Hochmittelalter), concomitent cu procesul de așezare sau expansiune estică a germanilor în Europa, cunoscut în istoriografia germană drept „Ostsiedlung”. O parte semnificativă a teritoriilor de pe țărmurile Mării Baltice din statele baltice contemporane a fost deținut de Ordinul Cavalerilor Teutoni în această perioadă, ordin care a atras coloniști de etnie germană de varii profesii, e.g., misionari, negustori, țărani precum și meșteșugari. Tot pe parcursul acestei perioade de timp au fost întemeiate 1.400 de sate cenzitare germane precum și 76 de orașe tot de germani.[3]

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Câteva personalități germane baltice, prezentate în ordine cronologică:

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Siebenbürgisches Kulturzentrum Schloss Horneck e. V. „Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen”. Schloss-Horneck.de. Accesat în . 
  2. ^ Friedrich Gottas. „Gerufen! Die deutsche Ostsiedlungsbewegung im Mittelalter, Vorlesung vom 10. November 2003 im Rahmen der Ringvorlesung „Das Bild und die Geschichte Osteuropas im Mittelalter" (PDF). Accesat în . 
  3. ^ Thomas Nägler (). „Așezarea sașilor în Transilvania: studii, Capitolul 3: Așezarea germanilor în estul Europei”. Editura Kriterion. p. 66.