Lipoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un grup etnic slav. Pentru alte sensuri, vedeți Lipoveni (dezambiguizare).
Rușii și lipovenii din România (2002)
Răspândirea lipovenilor din Bugeac și Dobrogea
Lipoveni în timpul unei ceremonii din fața bisericii în satul Slava Cercheză din Județul Tulcea (2004)
Lipovean
O verviță, mătanie tipic lipoveană
Flamură lipoveană

Lipovenii sunt un mic grup etnic slav (numără aprox. 40.000 persoane) de origine rusească care locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina. Mici grupuri de lipoveni trăiesc și în Moldova, inclusiv în Bucovina, dar și în județele Brăila, Constanța și Ialomița.

Originea[modificare | modificare sursă]

După sinodul din 1654 în care Patriarhul Nikon a reformat biserica rusă, au început să se ia măsuri restrictive din partea autorităților laice și religioase ruse, care au culminat odată cu venirea la putere a lui Petru cel Mare (1682-1725) și introducerea de către acesta a unor măsuri drastice de europenizare.

Refuzul unor credincioși de a accepta înnoirea a făcut ca aceștia să fie supuși la taxe insuportabile și forțați să poarte o vestimentație specifică. Nemaiputând să suporte toate aceste restricții, staroverii (credincioșii de rit vechi) au luat drumul pribegiei, răspândindu-se în întreaga lume (Polonia, Austria, Canada, Alaska, Japonia etc.), inclusiv la gurile Dunării, în Dobrogea, tocmai pentru că, la origine fiind pescari, din zona râurilor Don și Nipru, și-au putut relua practicarea acestei meserii.

Cunoscuți de autoritățile locale sub denumirea de lipoveni (filipoveni, de la Filip Pustoviat, unul dintre liderii lor), aceștia și-au păstrat limba, obiceiurile și credința, fiind divizați atât pe criterii religioase (în 1690 s-au împărțit în popovți - popiști și bezpopovți - nepopiști), cât și etnice (rușii mari-moscoviți, răscolnicii propriu-ziși, cazacii zaporojeni, „haholii”[1] sau ucrainienii, necrasovții).

După un popas în Bugeac, staroverii s-au așezat în mod deosebit în Dobrogea și Bucovina, în două mari valuri: primul după răscoala lui Bulavin, pe vremea lui Petru cel Mare, al doilea, în timpul țarinei Ecaterina a II-a (1762-1796).

Au emigrat din Rusia acum 200 de ani, nemulțumiți de schimbările din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. S-au așezat de-a lungul râului Prut din Moldova și în Delta Dunării (azi în România și Ucraina). În cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a Lipovenilor și-au menținut tradiții religioase puternice care preced reformele întreprinse de Biserica Ortodoxă rusească din timpul domniei lui Petru cel Mare.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Există mai multe ipoteze referitoare la originea termenului „lipoveni”[2]:

  • ipoteza apelativă: din cuvântul rusesc „lipa”[3] care înseamnă „tei”, din lemnul căruia sunt fabricate numeroase obiecte gospodărești, inclusiv vâslele lotcilor. O altă explicație, care poate fi luată în considerare, este faptul că acest grup etnic a trăit, vreme îndelungată, în pădurile de tei din sudul Basarabiei.
  • ipoteza toponimică: de la un toponim mitic, Lipova.
  • ipoteza sacrală: de la filippovka, nume de sărbătoare.
  • ipoteza antroponimică: de la Filipoveni, provenind din rus. Filipp > filippovcy sau filippovane („adepții lui Filipp”, rom. (fi)lipoveni cu „fi”- suprimat prin afereză), adepții lui Filipp Pustosviat (1672-1742).
  • unii cercetători români și moldoveni consideră plauzibilă originea etnonimului de la o localitate numită Lipoveni din Republica Moldova, dar alții afirmă că toponimul provine de la Lipoveni.

Așezări[modificare | modificare sursă]

Personalități lipovene din România[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Denumirea de „haholi” fiind peiorativă, respectivii preferă cea de Ucraineni.
  2. ^ Victor Vascenco, „Melchidesec și lipovenii”, în Romanoslavica XLII, Ed. Univ. București, 2007, p. 133
  3. ^ În alfabet rusesc: Липа
  4. ^ Ioan Chirilă - "Maratonul meu" | sport101.ro - Stiri din sport”. sport101.ro. http://www.sport101.ro/articol_726_sport101_pg_0.htm. Accesat la 8 octombrie 2016. 
  5. ^ Memorialul revolutiei”. Memorialulrevolutiei.ro. http://www.memorialulrevolutiei.ro/index.php?page=revista-on-line/memorial-3/ivan-evseev. Accesat la 8 octombrie 2016. 
  6. ^ http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book/export/html/19

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Rușii-Lipoveni din România: studiu de geografie umană, Filip Ipatiov, Presa Universitară Clujeana, 2001
  • Lipovenismul, adică schismaticii și ereticii rusești ...', Melchisedec Ștefănescu, București, 1871
  • Tudose Pavel, Rușii lipoveni din România - istorie și actualitate, Editura CRLR, 2015, 502 pp.

Legături externe[modificare | modificare sursă]