Intensitate sonoră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Prin intensitate sonoră (în sens fiziologic) se înţelege senzaţia pe care o produce asupra organului nostru auditiv amplitudinea (elongaţia maximă pe care o efectuează mişcarea vibratorie faţă de poziţia de echilibru) unei vibraţii sonore, altfel spus, volumul vibraţiei. Cu cât amplitudinea vibraţiilor este mai mare, cu atât creşte şi intensitatea sunetului rezultat, şi invers. Aceasta se măsoară prin unităţile denumite în fizică foni sau decibeli (1fon = 1 decibel).

Amplitudinea unei vibraţii depinde de următorii factori:

• cantitatea de energie ce se imprimă mişcării vibratorii şi se transmite mediului ambiant;
• distanţa la care se află corpul vibrator faţă de aparatul auditiv receptor;
• calitatea mediului în care se propagă (aer liber, sală închisă, prezenţa unor obstacole absorbante etc.).

[modifică] Limitele auzului uman în privinţa intensităţii sunetului

Intensitatea (dB)	Exemplificare
140	Pragul dureros
130	Avion cu reacţie în timpul decolării
120	Motorul pornit al avionului cu reacţie
110	Concert rock
100	Ciocan pneumatic
90	Zgomot de stradă
80	Zgomotul trenului
70	Aspirator
50-60	Zgomot într-un birou aglomerat
40	Conversaţie
20	Bibliotecă
10	Sunetele naturii
0	Prag auditiv

Pragul inferior, dedesubtul căruia sunetele nu mai sunt sesizate de urechea umană este însemnat prin 0 decibeli. Limita superioară este de aproximativ 140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect, deoarece intensitatea prea mare distorsionează perceperea auditivă, producând chiar senzaţii dureroase. Supradimensionarea intensităţii unor sunete sau zgomote peste limitele fiziologice admise (trecerea dincolo de pragul durerii) sau expunerea pe timp îndelungat la poluare fonică, au drept consecinţă deteriorarea şi compromiterea aparatului auditiv.

[modifică] Notaţia muzicală a intensităţii

Ansamblul variaţilor de intensitate utilizate în muzică alcătuiesc dinamica acestei arte. Dinamica se exprimă grafic prin trei modalităţi: prin litere reprezentând iniţialele unor termeni italieneşti de specialitate prin cuvinte, exprimând grade diferite ale ordinii dinamice prin semne grafice sugerând, de asemenea, un grad sau altul de intensitate. Din punct de vedere al efectului pe care-l produc în interpretarea artistică, semnele dinamice alcătuiesc trei categorii: semne indicând o intensitate constantă până la schimbarea unui semn cu altul semne indicând o intensitate progresivă, prin creşteri sau descreşteri continue accente diferite pe sunete izolate [modifică] Termeni dinamici indicând o intensitate constantă pp. (pianissimo) = foarte încet p. (piano) = încet mp. (mezzopiano) = pe jumătate încet mf. (mezzoforte) = pe jumătate tare f. (forte) = tare ff. (fortisimo) = foarte tare

Pianissimo Piano Mezzo-piano Mezzo-forte Forte Fortissimo Sforzando

[modifică] Semne şi termeni dinamici indicând o intensitate progresivă crescendo = crescând din ce în ce mai mult intensitatea poco a poco cresc. = crescând puţin câte puţin intensitatea poco a poco piu forte = puţin câte puţin mai tare spiengando = amplificând, dând mai mult sunet de crescendo = descrescând din ce în ce mai mult intensitatea poco a poco descresc. = crescând puţin câte puţin intensitatea calando = potolind, slăbind din ce în ce mai mult intensitatea şi mişcarea mancando = pierzând din ce în ce intensitatea şi rărind mişcarea morendo = „murind”, descrescând intensitatea până la stingere perdendosi = pierzând din ce în ce intensitatea smorzando = descrescând, atenuând intensitatea şi domolind mişcarea

Crescendo Decrescendo

[modifică] Accentuările pe sunete izolate (efect loco)

• > marcato = accentuare normală
• ^ marcatissimo = accentuare puternică
• – portato = intensitate susţinută pe toată durata sunetelor
• ·_ portato staccato = aceeaşi, dar detaşate scurt
• sfz. sfrorzato = apăsând puternic
• rinf. rfz. rinforzando = crescând energic, viguros intensitatea

[modifică] Surse

• Tratat de Teoria muzicii, Giuleanu Victor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1981.
• Educaţie muzicală, Sinteze şi corelări interdisciplinare, Munteanu Gabriela, Editura Artrom, 2001.
• Colecţia Arborele Lumii, secţiunea Corpul omenesc, pag. 9-10.

[modifică] Vezi şi

• Durata sunetelor
• Înălţimea sunetelor
• Sunetul
• Notaţia muzicală
• Nota muzicală
• Muzica

[modifică] Legături externe

• Game şi tonuri, scurtă teorie muzicală.
• Music theory, teorie muzicală avansată, site în limba engleză.