Anton Pann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Anton Pann (data naşterii incertă, cândva între 1794-1797, m. 4 noiembrie 1854) este un poet, un compozitor de muzică religioasă, un profesor român de muzică, de origine rrom din Bulgaria. A fost supranumit de Mihai Eminescu "finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb" în poemul Epigonii. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un căldărar din Sliven, o localitate din Bulgaria iar mama sa se numea Tomaida. Prin prescurtarea numelui de familie şi romanizare va fi numit Anton Pann .

Cuprins 1 Biografie 2 Monografii Anton Pann 3 Note 4 Resurse externe

[modifică] Biografie

1. 1806-1812- Se refugiază în urma războaielor ruso turce la nordul Dunării, unde devine cântăreţ într-o biserică din Chişinău, Basarabia. urma celor 3 "căsătorii" ale sale, după o viaţă conjugală plină de năbădăi.

[modifică] Monografii Anton Pann

• G. Dem Teodorescu, Viaţa şi activitatea lui Anton Pann, editura Gutemberg, 1893

• Paul Cornea, Anton Pann, Editura pentru Literatură, 1964

• Petre Anghel, "Anton Pann", 100 cei mai mari scriitori români, Editura Lider, 2003

[modifică] Note

• Valer Rus: Pentru o istorie a imnului naţional, în pagina web a Muzeului Casa Mureşenilor din Braşov.
• Anton Pann - Doi prieteni, resursă audio

[modifică] Resurse externe

• Bazul Teoretic - versiune PDF scanata a unui original din 1847, Bucuresti