Maia Sandu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Maia Sandu
Staatspräsidentin aus Moldau Maia Sandu in Wien 21.10.2021 (cropped).jpg
Date personale
Nume la naștereMaia Sandu Modificați la Wikidata
Născută (49 de ani)
Flag of the Moldavian Soviet Socialist Republic (1952–1990).svg Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, URSS
(astăzi Republica Moldova)
PărințiGrigorie Sandu, Emilia Sandu
Frați și suroriVeronica
Cetățenie Republica Moldova
 România
ReligieCreștin-ortodoxă
Ocupațieeconomistă, politiciană
Președinte al Republicii Moldova
Deținător actual
Funcție asumată
24 decembrie 2020
Prim-ministruIon Chicu
Aureliu Ciocoi (interimar)
Natalia Gavrilița
Precedat deIgor Dodon
Prim-ministru al Republicii Moldova
În funcție
8 iunie – 14 noiembrie 2019
PreședinteIgor Dodon
Precedat dePavel Filip
Succedat deIon Chicu
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
În funcție
9 martie – 26 iulie 2019
Succedat deGalina Sajin
Circumscripțianr. 50, Vest de Moldova
În funcție
9 decembrie 2014 – 20 februarie 2015
Succedat dePetru Știrbate
Ministru al Educației al Republicii Moldova
În funcție
24 iulie 2012 – 30 iulie 2015
PreședinteNicolae Timofti
Prim-ministruVladimir Filat
Iurie Leancă
Chiril Gaburici
Natalia Gherman (interimar)
Precedat deMihail Șleahtițchi
Succedat deCorina Fusu

PremiiPremiul GPSA pentru leadership în responsabilitate socială[*] ()
Ordinul Gloria Muncii
orden kneazea Iaroslava Mudroho I stupenea[*][[orden kneazea Iaroslava Mudroho I stupenea |​]]
Partid politicPartidul Acțiune și Solidaritate
Alma materAcademia de Studii Economice a Moldovei
Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova
Harvard Kennedy School of Government
Profesieeconomistă
Prezență online

Maia Sandu (n. ,[1] Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, URSS) este o economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova,[2] care deține funcția de președinte al Republicii Moldova începând cu 24 decembrie 2020, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020. A exercitat funcțiile de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada iunie-noiembrie 2019 (Guvernul Maia Sandu) și de ministru al educației în intervalul 2012-2015. A fost membră a parlamentului între 2014-2015 și în 2019.[3] Este prima femeie aleasă președinte a Republicii Moldova.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Copilărie și studii[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, URSS (astăzi în Republica Moldova), în familia lui Grigorie și Emilia Sandu.

Între anii 1989 și 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la John F. Kennedy School of Government⁠(en) (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică.[4] Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA. Din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al educației în Republica Moldova.[5]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid (împreună cu Natalia Gherman).[6] Totuși, la o emisiune TV din Mai 2015, ea a precizat: „Am decis să ader la acest partid pentru că m-a sprijinit în toate reformele pe care le-am implementat în domeniul educației. Eu nu mi-am formalizat neapărat relația cu echipa, fac parte din partid, dar oficial, pe hârtie, nu sunt membră a PLDM”.[7]

Maia Sandu în 2015

După demisia lui Chiril Gaburici din funcția de prim-ministru în iunie 2015, Natalia Gherman a asigurat interimatul pentru aproximativ o lună de zile, timp în care se desfășurau negocierile pentru formarea Alianței pentru Integrare Europeană – 3. La 23 iulie (2015) Maia Sandu a fost desemnată candidat al PLDM la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.[8] Totuși, după ce într-un timp scurt a pus mai multe condiții pentru a accepta funcția (printre care numirea unui alt guvernator la BNM, fie fosta ei colegă de la Banca Mondială, Veronica Bacalu,[9] fie un american, dar și un procuror general european), iar ca urmare celelalte două componente ale alianței (PDM și PL) au lăsat să se înțeleagă că nu o vor susține,[10] Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost nevoit să înainteze o altă candidatură în locul Maiei Sandu, pe Valeriu Streleț, vicepreședintele PLDM, a cărui candidatură a fost discutată și a întrunit consensul în cadrul alianței.[11] După învestirea guvernului Streleț, fiind invitată la emisiunea În PROfunzime de pe postul Pro TV Chișinău, Maia Sandu a declarat că i s-a oferit posibilitatea să aleagă unul dintre două portofolii ministeriali, dar a refuzat pentru că nu ar fi avut sprijinul alianței.[12] Pe 23 decembrie 2015 și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”. Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”.[13][14]

Pe 1 februarie 2016, Maia Sandu a declarat că „Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (n.n.: unirea cu România), personal aș vota «Da».”[15][16]

Alegerile prezidențiale din 2016[modificare | modificare sursă]

La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național,[17][18] de asemenea, în aceeași zi, a fost constituit grupul de inițiativă de colectare a semnăturilor, care număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu.[17][19] Pe data de 2 septembrie Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă.[19][20]

Pe 22 septembrie s-au depus la CEC 24832 de semnături în susținerea candidatului PAS - Maia Sandu[21][22][23] (nr. minim admisibil fiind de 15 mii, iar maxim de 25 de mii).[24] Pe 29 septembrie Maia Sandu a fost înregistrată drept concurent electoral, dat fiind că 22181 de semnături au fost declarate valabile.[25]

În octombrie Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și anti oligarhice (PAS, PLDM și PPDA[26]) în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.[27]

În turul I de scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezenta 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.[28] Dat fiind că nu a fost întrunită majoritatea de 50% + 1 vot din primul tur, s-a desfășurat un alt tur pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%).[28]

Guvernul Maia Sandu[modificare | modificare sursă]

În data de 8 iunie 2019 a fost desemnată și aleasă în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.[29] În aceeași zi Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională desemnarea Maiei Sandu în funcția de prim-ministru.[30]

A izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile pe 15 iunie, Plahotniuc a părăsit țara și guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.

Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.[31][32]

Alegerile prezidențiale din 2020[modificare | modificare sursă]

Lansarea în campania electorală, 2 octombrie 2020

La alegerile prezidențiale din 2020, Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată în cadrul partidului său.[33] De această dată, partidele care o susținuseră în alegerile din 2016, în cadrul unei alianțe care avea să devină Blocul ACUM, și-au înaintat proprii candidați: Tudor Deliu (PLDM) și Andrei Năstase (PPDA).[34]

Comisia Electorală Centrală a acceptat candidatura sa pe 30 septembrie.[35] Două zile mai târziu, Sandu s-a lansat oficial în campania electorală.[36]

După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale.[37] A doua zi după anunțarea rezultatelor, candidații de dreapta Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu[38] și-au exprimat sprijinul pentru Sandu în turul doi.[39]

În turul doi, din data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57.72% (943.006 voturi).[40] Curtea Constituțională a validat mandatul său pe 10 decembrie.[41]

Președinție (2020-prezent)[modificare | modificare sursă]

Depunerea jurământului, 24 decembrie 2020

Învestirea oficială a Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova a avut loc pe 24 decembrie 2020 la Palatul Republicii, în prezența deputaților, foștilor președinți, reprezentanților diplomatici, dar și a mamei și a surorii Maiei Sandu.[42]

Dizolvarea Parlamentului[modificare | modificare sursă]

Candidaturile Nataliei Gavrilița (PAS)[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind desemnarea unei candidaturi la funcția de prim-ministru, în 28 decembrie 2020.[43] După ce PAS a eșuat la CC să admită autodizolvarea Parlamentului cu două treimi din voturi, Sandu a reluat procedura de desemnare a unui candidat la funcția de premier. Pe 27 ianuarie, Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier. Ulterior, pe 11 februarie, Gavrilița a obținut zero voturi din partea Parlamentului. Concomitent, PSRM și Pentru Moldova au prezentat candidatura Marianei Durleșteanu, cât și o listă de semnături a 54 de deputați (PSRM, Pentru Moldova și independenți).[44] Maia Sandu a desemnat-o repetat pe Gavrilița, însă CC a stabilit că din moment ce a fost deja respinsă de Parlament nu mai are dreptul de candida din nou. De asemenea, lista celor 54 de deputați semnatari a fost declarată de CC neconstituțională, pe motiv că respectiva majoritate nu a fost formalizată. Sandu a anunțat că nu mai intenționează să mai negocieze cu partidele politice în vederea unui nou guvern și nu va mai desemna vreun prim-ministru. Ea însăși a declarat "ori la alegeri anticipate, ori la referendum (pentru demiterea mea)”.[45][46]

Retragerea Marianei Durleșteanu-moment cheie[modificare | modificare sursă]

Pe 16 martie 2021, Maia Sandu a convocat forțele politice din Parlament pentru consultări privind depășirea crizei politice - majoritatea fracțiunilor parlamentare s-au pronunțat pentru alegeri parlamentare anticipate, după ce criza pandemică va fi rezolvată. În timpul ultimelor consultări, cu PSRM, și-a făcut apariția Igor Dodon, care nu este însă membru al Parlamentului. În același timp, Mariana Durleșteanu și-a retras candidatura, în urma unui mesaj postat pe rețelele de socializare. În acel timp, Igor Dodon nu știa că Durleșteanu și-a retras candidatură, însă Sandu imediat după ce a ieșit de la întrevederea cu Dodon, l-a desemnat pe Igor Grosu[47][48]. După ce majoritatea parlamentară a părăsit ședința ordinară pe 25 martie, guvernul Grosu a fost respins, fiind astfel întrunită una dintre condițiile de dizolvare a Parlamentului.

Întrunirea condițiilor constituționale de dizolvare a Parlamentului[modificare | modificare sursă]

Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova prevede că există două posibilități de dizolvare a Parlamentului:

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.[49]

Articolul 1 a fost întrunit, deși Parlamentul totuși a avut ședințe între 23 decembrie 2020 și 23 martie 2021. Cu toate acestea, nu a fost votat un executiv, însă au fost înaintate trei candidaturi, dintre care una neconstituțională: Natalia Gavrilița (de două ori) și Igor Grosu. Articolul 2 a fost, de asemenea, întrunit, procedura de vot a Nataliei Gavrilița a avut loc la 11 februarie 2021, fapt ce a deschis termenul de 45 de zile, reprezentând prima tentativă, fiind completat de cel de-a doua tentativă, respectiv Igor Grosu, pe 25 martie. Cele 45 de zile au expirat la 28 martie 2021.

Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind depășirea crizei politice, cât și pentru stabilirea alegerilor parlamentare anticipate. Pro Moldova, PD, PPDA și PAS au venit chiar vineri, 26 martie, în timp ce PSRM și Pentru Moldova nu s-au prezentat atunci, venind la consultări abia luni, 29 martie 2021. După epuizarea consultărilor, Maia Sandu a anunțat într-o conferință de presă că a sesizat Curtea Constituțională privind întrunirea condițiilor de dizolvare a Parlamentului.[50]

Starea de urgență[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu a propus introducerea stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă asta ar fi însemnat amânarea alegerilor anticipate. PSRM și Partidul Șor s-au opus la acea vreme în privința unei noi carantine. Însă, imediat după sesizarea CC cu privire la dizolvarea Parlamentului, majoritatea PSRM-ȘOR a votat în Parlament introducerea stării de urgență până la 30 mai 2021. Cu toate acestea, starea de urgență nu a adus nimic nou în ceea ce privește gestionarea pandemiei, aceasta oprind doar dizolvarea Parlamentului. La data de 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a recunoscut întrunirea circumstanțelor dizolvării Parlamentului Republicii Moldova, din cei 5 judecători, trei votând pentru. Maia Sandu s-a prezentat personal la ședința CC pentru a-și susține punctul de vedere, fiind însoțită de Olesea Stamate, consiliera sa pe probleme de justiție. Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Politică Dreptate și Adevăr, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Pro Moldova, cât și Partidul Nostru, prin reprezentanții acestora au recunoscut decizia Curții Supreme drept validă, în timp ce Partidul Socialiștilor, prin Igor Dodon, s-a poziționat împotrivă, anunțând că urmează să fie întreprinse toate modalitățile juridice posibile pentru a bloca procesul. Cu toate acestea, decizia CC este incontestabilă.[51]

Criza constituțională[modificare | modificare sursă]

În ședința Parlamentului Republicii Moldova din 23 aprilie 2021, PSRM și Partidul Șor au votat pentru anularea hotărârii din 2019 prin care Domnica Manole a fost investită judecătoare la Curtea Constituțională, cât și o altă hotărâre prin care li se cere demisia celor 3 judecători care au votat pentru dizolvare, respectiv Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Ca răspuns, Curtea Supremă a anunțat că hotărârea nu are efecte juridice și condamnă periclitarea statului de drept, imaginii Curții Constituționale și culturii constituționalismului din Republica Moldova.[52][53] În aceeași seară, Curtea Constituțională a anunțat că a suspendat cele două hotărâri adoptate de Parlament.[54]

Dizolvarea Parlamentului[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu a dizolvat Parlamentul la 28 aprilie 2021 și a fixat data alegerilor parlamentare anticipate la 11 iulie 2021. Parlamentul de Legislatură a X-a rămas în funcție până la 23 iulie 2021, însă acesta nu s-a mai întrunit vreodată în ședințe de la acel moment.[55][56][57]

Alegerile anticipate[modificare | modificare sursă]

„O spun cu toată responsabilitatea, de la această tribună și din prima zi de funcționare a noului Parlament: Din acest moment, declar toleranță zero față de corupție, la orice nivel și în orice instituție. (…) Avem în grija noastră un picior de plai cu pământ roditor, climă prielnică, ape și păduri, Dumnezeu ne-a dăruit mai mult decât altora, avem totul ca să construim gura de Rai în care să ne bucurăm de viață, de cei dragi și de belșug. (…)”

– Maia SANDU

Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu în 2015, a câștigat alegerile respective cu 52,80% din voturi, având la redistribuire 63 de mandate din 101, fiind constuită majoritatea parlamentară. La ședința de constituire din 26 iulie 2021, Maia Sandu a participat personal și a ținut un discurs referitor la viitorul Republicii Moldova, declarând toleranță zero corupției. Igor Grosu a devenit președinte al Parlamentului de Legislatură a XI-a. Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița pentru a treia oară la funcția de prim-ministru pe 30 iulie 2021. Aceasta a fost votată de către 61 de deputați în funcția de prim-ministră. [58][59]

Vizite internaționale[modificare | modificare sursă]

Vizite internaționale găzduite[modificare | modificare sursă]

Nr. Dată Invitat Titlu/funcție Note
1 29 decembrie 2020 RomâniaKlaus Iohannis Președintele României A fost adoptată o Declarație comună, prin care este reafirmat caracterul special al relației bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură și istorie.[60]
2 14 mai 2021 LituaniaGitanas Nauseda Președintele Lituaniei Au fost discutate aspecte ce țin de securitate internă a ambelor țări, reformele în justiție, dezvoltarea economică și politica internă și cea externă.[61] Totodată, aceștia au făcut schimburi de obiecte culturale și au plantat arbori.
3 11 august 2021 RusiaDmitri Kozak Șeful-adjunct al administrației președintelui Federației Ruse Au fost discutate subiecte precum: problema importului gazelor naturale, conflictul transnistrian, siguranța locurilor de muncă în Federația Rusă a cetățenilor moldoveni ș.a.[62]

Vizite internaționale desfășurate[modificare | modificare sursă]

Nr. Dată Țară Oraș Note
1 12 ianuarie 2021  Ucraina Kiev

Întrevedere cu Președintele Ucrainei, Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Prim-ministrul Ucrainei[63]

2 18-19 ianuarie 2021  Belgia

( Uniunea Europeană)

Bruxelles Întrevederi cu oficiali de rang înalt din cadrul instituțiilor Uniunii Europene: Președintele Consiliului European, Președinta Comisiei Europene, Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, vicepreședintele Comisiei Europene, Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Comisarul European pentru Buget și Administrație, Comisarul European pentru Justiție, Comisarul European pentru Vecinătate și Politica de Extindere, Prim-ministrul Regatului Belgiei, Majestatea Sa Regele Philippe al Belgiei, Președintele Parlamentului European[64]
3 3-4 februarie 2021  Franța Paris Întrevederi cu: Președintele Franței, Emmanuel Macron; Președintele Adunării Naționale, Richard Ferrand; membri ai Grupului de prietenie Franța - Republica Moldova din cadrul Adunării Naționale; Președintele Senatului Republicii Franceze și membrii Grupului de prietenie Franța – Republica Moldova din Senat, Gérard Larcher; Ministrul pentru Europa și Afaceri Externe, Jean-Yves Le Drian; Ministrul pentru Transformare și Serviciu Public, Amélie de Montchalin; Secretarul general al Francofoniei, Louise Mushikiwabo; Conducerea MEDEF.[65]
4 18-19 aprilie 2021  Franța Strasbourg S-a întâlnit cu:
5 20 aprilie 2021  România București Întâlnire cu Klaus Iohannis, președintele României, Florin Cîțu, prim-ministru, Anca Paliu-Dragu, Președintele Senatului, Ludovic Orban, Președintele Camerei Deputaților și președinte al Partidului Național Liberal
6 19-20 mai 2021  Germania Berlin Întrevederi cu:
7 18-20 iunie 2021  Italia Roma Întrevederi cu:
8 21 iunie 2021  Polonia Varșovia Întrevedere cu:
9 19-20 iulie 2021  Georgia Batumi Întrevederi cu:

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu nu este căsătorită și nu are copii. Vorbește engleză, română, rusă și spaniolă.[66] Într-un interviu acordat în 2019, Maia Sandu, pe atunci lideră a PAS, a declarat că ia în calcul adopția unui copil. Totodată, a adăugat că provine dintr-o familie numeroasă și nu regretă faptul că nu și-a întemeiat o familie până acum, declarând că ține legătura cu rudele și acest lucru îi ocupă sfera aceasta a familiei.[67]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Maia Sandu, Munzinger Personen, accesat în  
  2. ^ R.M. (), „MAE, după alegerile din Moldova: Este esențial ca turul al doilea să se desfășoare în deplină transparență și în conformitate cu standardele internaționale”, HotNews, accesat în  
  3. ^ Parlamentul European, „Maia Sandu”, Site-ul Parlamentului European, accesat în  
  4. ^ Diplomele de studii ale Maiei Sandu au fost făcute publice. Ce note a avut
  5. ^ Maia Sandu, biografie pe site-ul Guvernului (arhivat)
  6. ^ Maia Sandu și Natalia Gherman au devenit membri PLDM, unimedia.md
  7. ^ Filat a mințit din nou! Maia Sandu NU este membru PLDM!
  8. ^ Maia Sandu – candidat la funcția de premier
  9. ^ (Surse) AIE 3 ”pune cruce” pe Maia Sandu // PLDM caută alt candidat
  10. ^ Ultimă oră! Streleț, noul candidat PLDM la funcția de premier
  11. ^ OFICIAL! Candidatul PLDM propus la funcția de premier este Valeriu Streleț (VIDEO)
  12. ^ Maia Sandu: "Mi s-a oferit posibilitatea sa aleg un portofoliu dintre doua ministere, dar am refuzat". Ce va face de acum incolo
  13. ^ Exclusiv: Cum se va numi partidul condus de Maia Sandu
  14. ^ ZdG: Maia Sandu a găsit denumire pentru viitorul partid pe care urmează să-l creeze
  15. ^ Maia Sandu: Daca ar avea loc un referendum pentru Unire, as vota "Da". Ce spune despre o eventuala venire a lui Ion Sturza in miscarea pe care o conduce
  16. ^ Emisiunea IN PROfunzime cu Lorena Bogza. Invitat: Maia Sandu - 01.02.2016
  17. ^ a b „Maia Sandu a fost DESEMNATĂ oficial în calitate de candidat la funcția de președinte. Ce spune Sandu despre CANDIDATUL COMUN”. 
  18. ^ „Maia Sandu, candidatul PAS”. 
  19. ^ a b „Grupuri de inițiativă înregistrate”. 
  20. ^ „Nr. 154 - cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu”. 
  21. ^ „Maia Sandu a depus aproape 25 de mii de semnături la CEC”. 
  22. ^ „Maia Sandu a depus semnăturile la CEC. La Orhei listele PAS au fost ținute cinci zile (VIDEO)”. 
  23. ^ „MAIA SANDU A DEPUS SEMNĂTURILE LA CEC: CONTEAZĂ CINE PLEACĂ ULTIMUL DE AICI”. 
  24. ^ „Codul Electoral al RM”. 
  25. ^ „Cu privire la înregistrarea candidatului Maia Sandu în calitate de concurent electoral”. 
  26. ^ „S-a decis! Maia Sandu - candidatul comun al PLDM, PPDA și PAS”. 
  27. ^ Cine este Maia Sandu, candidata susținută de Europa la președinția Moldovei, 25 octombrie 2016, Iurii Botnarenco, Adevărul, accesat la 25 octombrie 2016
  28. ^ a b „Alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016”. 
  29. ^ „Maia Sandu este noul prim-ministru al Republicii Moldova. Igor Dodon a semnat decretul - FOTO”, Pro TV, accesat în  
  30. ^ „Curtea Constitutionala: „Se declară neconstituțională desemnarea Maiei Sandu la funcția de Prim-ministru al RM și numirea Guvernului Republicii Moldova", Pro TV, , accesat în  
  31. ^ „Președintele Igor Dodon vrea o nouă coaliție între socialiști și Blocul ACUM”, Radio Europa Liberă, accesat în  
  32. ^ „Maia Sandu, după ce a căzut Guvernul: Avem de luptat cu o nouă urgie - Igor Dodon”, JurnalTV.md, accesat în  
  33. ^ „Maia Sandu este candidata PAS la alegerile prezidențiale din noiembrie”. Ziarul de gardă. . Accesat în . 
  34. ^ „PLDM și-a anunțat candidatul pentru alegerile prezidențiale”. TVR Moldova. . Accesat în . 
  35. ^ „Candidata PAS, Maia Sandu, înregistrată în cursa pentru alegerile prezidențiale”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  36. ^ „Candidata PAS, Maia Sandu, s-a lansat oficial în campania pentru prezidențiale: „Moldova nu-și mai permite nici improvizație și nici corupție. E vremea oamenilor buni". Ziarul de gardă. . Accesat în . 
  37. ^ „Maia Sandu și Igor Dodon se vor întâlni în turul doi, pe 15 noiembrie, în alegerile prezidențiale din Republica Moldova”. Adevărul. . Accesat în . 
  38. ^ „PLDM anunță că va susține candidatura Maiei Sandu, în turul doi”. Ziarul de gardă. . Accesat în . 
  39. ^ „Maia Sandu le-a mulțumit lui Andrei Năstase, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă pentru sprijinul anunțat în turul II”. Deschide.md. . Accesat în . 
  40. ^ Comisia Electorală Centrală. „Rezultate preliminare”. Accesat în . 
  41. ^ „Curtea Constituțională a validat mandatul Maiei Sandu – PSRM se pregătește de anticipate”. Deutsche Welle. . Accesat în . 
  42. ^ „Ceremonia de inaugurare: Maia Sandu a venit pe jos, i-a oferit un buchet de flori mamei sale și s-a lăsat așteptată de Igor Dodon”. Ziarul de gardă. . Accesat în . 
  43. ^ „R. Moldova: Maia Sandu a chemat luni partidele parlamentare la consultări - International - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  44. ^ „Parlamentul Republicii Moldova a respins învestirea unui nou guvern, condus de Natalia Gavriliță”. Economica.net. . Accesat în . 
  45. ^ „ULTIMA ORĂ Maia Sandu vrea anticipate sau referendum pentru demiterea sa”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  46. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Curtea Constituțională a anulat decretul Maiei Sandu privind desemnarea premierului | DW | 23.02.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  47. ^ „Președinta Maia Sandu a discutat cu fracțiunile parlamentare”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  48. ^ „Ultima oră. Președinta Maia Sandu l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de premier”. Accesat în . 
  49. ^ „Constituția RM”. www.parlament.md. Accesat în . 
  50. ^ „Republica Moldova: Maia Sandu cere Curții Constituționale să constate că sunt întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului - International - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  51. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Aviz pozitiv din partea Curții Constituționale pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău | DW | 15.04.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  52. ^ „Socialiștii și deputații Șor au votat retragerea hotărârii Parlamentului prin care Manole a fost numită la CC”. Accesat în . 
  53. ^ „Reacția Curții Constituționale, după votarea declarației PSRM: „Magistrații constată caracterul exclusiv politic al acestei hotărâri". Accesat în . 
  54. ^ „Ultimă Oră! Curtea Constituțională a suspendat două dintre deciziile pronunțate azi de Parlament”. Accesat în . 
  55. ^ „Ultimă Oră! Curtea Constituțională a suspendat două dintre deciziile pronunțate azi de Parlament”. Accesat în . 
  56. ^ Agora. „ULTIMĂ ORĂ! CC a decis: Instituirea stării de urgență, neconstituțională”. Accesat în . 
  57. ^ „Ultima oră: Maia Sandu anunță dizolvarea Parlamentului. Vom avea alegeri pe 11 iulie”. Accesat în . 
  58. ^ Discursul Președintelui Maia Sandu la şedinţa de constituire a noului Parlament, accesat în  
  59. ^ „Guvernul condus de Natalia Gavriliță, votat de Parlamentul R. Moldova - În lume - Radio România Actualităţi Online”. www.romania-actualitati.ro. Accesat în . 
  60. ^ „Declarație comună a președinților Sandu și Iohannis: „Locul firesc al R. Moldova se află în familia europeană". Ziarul de gardă. . Accesat în . 
  61. ^ „Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a întâmpinat la Chișinău pe Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nauseda” (în engleză). www.presedinte.md. Accesat în . 
  62. ^ „Iulian Chifu // Primul test sau prima provocare a Maiei Sandu față cu Rusia lui Putin”. Deschide.MD. Accesat în . 
  63. ^ „Ce a obținut Maia Sandu după întâlnirea cu Zelenski? Principalele declarații, pe scurt”. Newsmaker. . Accesat în . 
  64. ^ „Președinta Maia Sandu se află la Bruxelles în prima vizită oficială”. Anticoruptie.md. . Accesat în . 
  65. ^ „„Ne vom bucura de susținerea Franței". Maia Sandu a ajuns la Paris. Cu cine s-a întâlnit?”. Newsmaker. . Accesat în . 
  66. ^ „CV-ul candidatului la funcția de prim-ministru. Cine este Maia Sandu”. Unimedia. . Accesat în . 
  67. ^ „Maia Sandu își dorește să înfieze un copil: „Sper, într-o zi, să reușesc" (VIDEO)”. Cotidianul. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Maia Sandu


Predecesor:
Mihail Șleahtițchi
Ministru al Educației al Republicii Moldova
24 iulie 2012 – 30 iulie 2015
Succesor:
Corina Fusu
Predecesor:
Pavel Filip
Prim-ministru al Republicii Moldova
8 iunie – 14 noiembrie 2019
Succesor:
Ion Chicu
Predecesor:
Igor Dodon
Președinte al Republicii Moldova
24 decembrie 2020 –
Succesor: