Maia Sandu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Maia Sandu
Maia Sandu at a meeting with Ovidiu Raețchi, delegate of Romanian diaspora in the Romanian Parliament, discussing political situation in Moldova.jpg
Maia Sandu într-o întâlnire cu Ovidiu Raețchi, delegat al Diasporei românești în Parlamentul României, discutând situația politică din Moldova. Ianuarie 2016
Date personale
Născută (46 de ani)
Risipeni, raionul Fălești,
RSS Moldovenească
(astăzi Republica Moldova)
Cetățenie Republica Moldova
 România
ReligieCreștin-Ortodoxă
OcupațieEconomistă, om politic
Ministru al Educației al Republicii Moldova
În funcție
24 iulie 2012 – 30 iulie 2015
PreședinteNicolae Timofti
Prim-ministruVlad Filat
Iurie Leancă
Chiril Gaburici
Natalia Gherman (interimar)
Precedat deMihail Șleahtițchi
Succedat deCorina Fusu
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Deținător actual
Funcție asumată
24 februarie 2019
În funcție
30 noiembrie 2014 – 18 februarie 2015

PremiiGPSA Award for Leadership in Social Accountability[*] ()
Ordinul Gloria Muncii
Partid politicPartidul Acțiune și Solidaritate
Alma materAcademia de Studii Economice a Moldovei
Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova
Harvard Kennedy School of Government
ProfesieEconomistă
Prezență online

Maia Sandu (n. , Risipeni, RSS Moldovenească, URSS) este o economistă din Republica Moldova, care a exercitat funcția de ministru al educației al Republicii Moldova între 24 iulie 2012[1] și 30 iulie 2015.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică în familia lui Grigorie și Emilia Sandu..

Nu e căsătorită. Vorbește în engleză, română, rusă și spaniolă [2].

Studii[modificare | modificare sursă]

Între anii 1989 și 1994 ea a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la Harvard Kennedy School of Government (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică.[3] Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA. Din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al educației în Republica Moldova.[1]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid (împreună cu Natalia Gherman).[4] Totuși, la o emisiune TV din mai 2015, ea a precizat: ”Am decis să ader la acest partid, pentru că m-a sprijinit în toate reformele pe care le-am implementat în domeniul educației. Eu nu mi-am formalizat neapărat relația cu echipa, fac parte din partid, dar oficial, pe hârtie, nu sunt membră a PLDM”.[5]

Maia Sandu în 2015

După demisia lui Chiril Gaburici din funcția de prim-ministru în iunie 2015, Natalia Gherman a asigurat interimatul aproximativ o lună de zile, timp în care se desfășurau negocierile pentru formarea Alianței pentru Integrare Europeană – 3. La 23 iulie (2015) Maia Sandu a fost desemnată drept candidat al PLDM la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.[6] Totuși, după ce într-un timp scurt ea a înaintat mai multe condiții pentru a accepta funcția (printre care numirea unui alt guvernator la BNM, fie fosta ei colegă de la Banca Mondială, Veronica Bacalu,[7] fie un american, dar și un procuror general european), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianței (PDM și PL) au lăsat să se înțeleagă că nu o vor susține,[8] Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost nevoit să înainteze o altă candidatura în locul Maiei Sandu, pe Valeriu Streleț, vicepreședintele PLDM, candidatura căruia a fost discutată și a întrunit consensul în cadrul alianței.[9] După învestirea guvernului Streleț, fiind invitată la emisiunea În PROfunzime de pe postul Pro TV Chișinău, Maia Sandu a declarat că i s-a oferit posibilitatea să aleagă un portofoliu dintre două ministere, dar a refuzat pentru că nu ar avea sprijinul alianței.[10] Pe 23 decembrie 2015 ea și-a lansat propria platformă care ar urma să devină partid, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”. Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”.[11][12]

În cadrul emisiunii În PROfunzime de pe postul Pro TV Chișinău, din 1 februarie 2016, Maia Sandu a declarat că „Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (n.n.: unire cu România), personal aș vota «Da».”[13][14]

Alegerile prezidențiale din 2016[modificare | modificare sursă]

La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte a Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național,[15][16] de asemenea, în aceeași zi a fost constituit grupul de inițiativă de colectare a semnăturilor, ce număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu.[15][17] Pe data de 2 septembrie Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă.[17][18]

Pe 22 septembrie s-au depus la CEC 24832 de semnături în susținerea candidatului PAS - Maia Sandu[19][20][21] (nr. minim admisibil fiind de 15 mii, iar maxim de 25 de mii).[22] La 29 septembrie Maia Sandu a fost înregistrată drept concurent electoral, dat fiind că 22181 de semnături au fost declarate valabile.[23]

În octombrie Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și antioligarhice în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.[24][25]

În turul I de scrutin, care s-a desfășurat la 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezintă 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.[26] Dat fiind că nu a fost întrunită cerința de 50% + 1 vot, s-a decis desfășurarea turului II. Acesta a avut loc pe 13 noiembrie 2016. În turul 2 au fost admiși Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obținînd 766.593 de voturi, ceea ce a reprezentat 47,89%, în timp ce Igor Dodon a acumulat 834.081 sau 52,11%.[26]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Declarațiile liderului PAS, Maia Sandu, despre Ion Antonescu, precum că acesta este „o figură istorică despre care se pot spune atît bune, cît și rele" au fost dur criticate de Comunitatea Evreiască din Moldova (CERM)[27][28][29][30] „Întrucât în legislația Republicii Moldova nu există pedepse prevăzute pentru negarea Holocaustului și elogierea fascismului, unii lideri politici nu pot fi, din păcate, trași la răspundere și continuă să își facă capital politic, denaturând faptele istorice și alimentând ura și dezbinarea”[31]

Anterior Maia Sandu a fost acuzată că a cumpărat pentru Bacalaureat 1.200 de camere de supraveghere chinezești, dar a plătit pentru acestea cât pentru cele germane, fiind intentat un dosar penal, care ulterior a fost clasat. Fostul procuror, Ivan Diacov, a declarat, în adresa Maiei Sandu, că „de trei ori ați amânat licitația, până n-a câștigat cel ce trebuia. Recunosc, sunt vinovat. Am clasat acel dosar.”[32][33][34]

În spațiul public din Republica Moldova a apărut informații despre deplasarea la Bruxelles a Maiei Sandu și Andrei Năstase, finanțată de Fundația Open Dialog.[35] Situația a fost mediatizată pe fonul expulzării, din Polonia, a liderului Fundației Liudmila Kozlovska.[36][37]

Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă care a cercetat presupusa imixtiune a Fundației „Open Dialog” și a Ludmilei Kozlovska în treburile interne ale R. Moldova, „PAS și PPDA și liderii acestora au beneficiat de finanțări ilegale din partea Fundației Open Dialog și nu au declarat în mod corespunzător aceste finanțări”.[38] Din constatările Comisiei de a anchetă a reieșit că Fundația „Open Dialog” a fost finanțat, neoficial, din spălările de bani, cunoscute ca „Landromatul”, din miliardul furat din sectorul bancar al Republicii Moldova.[39][40]

Într-un interviu pentru Europa Liberă europarlamentarul român Andi-Lucian Cristea a menționat:„Poate ar fi necesară o investigație la Bruxelles privind transparența finanțărilor fundației, precum și înregistarea corectă a activităților de lobby, în registrul public”[41].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Maia Sandu, biografie pe site-ul Guvernului (arhivat)
  2. ^ Maia Sandu | Actualitati.md
  3. ^ Diplomele de studii ale Maiei Sandu au fost făcute publice. Ce note a avut
  4. ^ Maia Sandu și Natalia Gherman au devenit membri PLDM, unimedia.md
  5. ^ Filat a mințit din nou! Maia Sandu NU este membru PLDM!
  6. ^ Maia Sandu – candidat la funcția de premier
  7. ^ (Surse) AIE 3 ”pune cruce” pe Maia Sandu // PLDM caută alt candidat
  8. ^ Ultimă oră! Streleț, noul candidat PLDM la funcția de premier
  9. ^ OFICIAL! Candidatul PLDM propus la funcția de premier este Valeriu Streleț (VIDEO)
  10. ^ Maia Sandu: "Mi s-a oferit posibilitatea sa aleg un portofoliu dintre doua ministere, dar am refuzat". Ce va face de acum incolo
  11. ^ Exclusiv: Cum se va numi partidul condus de Maia Sandu
  12. ^ ZdG: Maia Sandu a găsit denumire pentru viitorul partid pe care urmează să-l creeze
  13. ^ Maia Sandu: Daca ar avea loc un referendum pentru Unire, as vota "Da". Ce spune despre o eventuala venire a lui Ion Sturza in miscarea pe care o conduce
  14. ^ Emisiunea IN PROfunzime cu Lorena Bogza. Invitat: Maia Sandu - 01.02.2016
  15. ^ a b „Maia Sandu a fost DESEMNATĂ oficial în calitate de candidat la funcția de președinte. Ce spune Sandu despre CANDIDATUL COMUN”. 
  16. ^ „Maia Sandu, candidatul PAS”. 
  17. ^ a b „Grupuri de inițiativă înregistrate”. 
  18. ^ „Nr. 154 - cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu”. 
  19. ^ „Maia Sandu a depus aproape 25 de mii de semnături la CEC”. 
  20. ^ „Maia Sandu a depus semnăturile la CEC. La Orhei listele PAS au fost ținute cinci zile (VIDEO)”. 
  21. ^ „MAIA SANDU A DEPUS SEMNĂTURILE LA CEC: CONTEAZĂ CINE PLEACĂ ULTIMUL DE AICI”. 
  22. ^ „Codul Electoral al RM”. 
  23. ^ „Cu privire la înregistrarea candidatului Maia Sandu în calitate de concurent electoral”. 
  24. ^ Cine este Maia Sandu, candidata susținută de Europa la președinția Moldovei, 25 octombrie 2016, Iurii Botnarenco, Adevărul, accesat la 25 octombrie 2016
  25. ^ „S-a decis! Maia Sandu - candidatul comun al PLDM, PPDA și PAS”. 
  26. ^ a b „Alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016”. 
  27. ^ „Обыкновенный фашизм Майи Санду”, Ru.sputnik.md/columnists/20180924/22060758/maia-sandu-ion-antonescu-romania-fashizm.html, accesat în  
  28. ^ „Comunitatea evreiască din Moldova condamnă declarațiile Maiei Sandu”, noi.md, accesat în  
  29. ^ „Scrisoare deschisă a Comunității Evreiești din Republica Moldova cu privire la declarația liderului PAS Maia Sandu”, Jcm.md/ru/all-news/scrisoare-cerm-cu-privire-lider-pas-maja-sandu, accesat în  
  30. ^ „Val de critici și reacii dure după ce Maia Sandu a exprimat în direct o poziție îngăduitoare față de dictatorul român Antonescu”, Evenimentul, accesat în  
  31. ^ „Comunitatea Evreiască se arată indignată de declarația Maiei Sandu despre dictatorul român Ion Antonescu”, Moldova 24, accesat în  
  32. ^ „Ivan Diacov recunoaște că a clasat un dosar în favoarea Maiei Sandu”, stiri.md, accesat în  
  33. ^ „Fost procuror dă de înțeles că Maia Sandu a fost implicată în fraudarea unei licitații - am clasat dosarul”, Timpul - Știri din Moldova, accesat în  
  34. ^ „Ivan Diacov aduce acuzații grave Maiei Sandu”, noi.md, accesat în  
  35. ^ „The Open Dialogue Foundation”, The Open Dialogue Foundation, accesat în  
  36. ^ „Ludmila Kozlowska, expulzată din UE, a recunoscut că a plătit pentru deplasările Maiei Sandu la Bruxeles”, Politics.md/?article=25334, accesat în  
  37. ^ „Людмила Козловская, лоббист партий PAS и Платформы DA, была выслана из ЕС за связи с российским спецслужбами!”, AVA.MD, , accesat în  
  38. ^ „Andrei Năstase, despre concluziile comisiei de anchetă privind „Open Dialog": Scopul este să mă excludă din cursa electorală”, UNIMEDIA, accesat în  
  39. ^ Iurii Botnarenco (), „Constatările Comisiei de anchetă pe cazul Open Dialog: Organizația a fost finanțată de Rusia, din spălări de bani și vânzare de armament. PAS: Nu avem conexiuni cu Ludmila Kozlovska”, Adevărul, accesat în  
  40. ^ „Raport în Parlament: Open Dialog, finanțată din banii scoși ilegal din Federația Rusă prin Laundromat”, Timpul - Știri din Moldova, accesat în  
  41. ^ „Andi Lucian Cristea: „Poate ar fi necesară o investigație la Bruxelles privind transparența finanțărilor Fundației „Open Dialogue", Radio Europa Liberă, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Maia Sandu


Predecesor:
Mihail Șleahtițchi
Ministrul Educației al Republicii Moldova
24 iulie 2012 - 30 iulie 2015

Succesor:
Corina Fusu