Partidul Acțiune și Solidaritate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Partidul Acțiune și Solidaritate
Logo Partidul Acțiune și Solidaritate.png
Președinte Igor Grosu (interimar)
Secretar general Andrei Spînu
Fondator(i) Maia Sandu
Înființat 15 mai 2016
Ziar Un PAS pentru Moldova
Organizație de tineret PAS Youth
Număr de membri (2020) 13 000
Ideologie oficială Liberalism social
Pro-europenism
Poziție politică Centru-dreapta
Slogan politic „E vremea oamenilor buni”
Afiliere națională Blocul politic „ACUM”
Afiliere europeană Partidul Popular European
(membru observator)[1]
Mandate în Parlament
63 / 101
Președinți de raioane
1 / 32
Prezență online unpaspentru.md

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) este o formațiune politică centristă din Republica Moldova fondată de actualul Președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu. Partidul este format pe baza platformei politice „În /pas/ cu Maia Sandu” inițiate la sfârșitul anului 2015.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Înființarea partidului[modificare | modificare sursă]

Pe fostul ministru al educației, Maia Sandu, a anun­țat lan­sa­rea Miș­că­rii „În PAS cu Maia Sandu” pen­tru cre­a­rea unui nou partid politic. Ulterior grupul de inițiativă al mișcării a decis că viitorul partid se va numi „Partidul Acțiune și Solidaritate”[2]. Totodată, la începutul anului 2016 a fost inițiată campania de colectare a semnăturilor pentru crearea noului partid. Pe parcursul lunii ianuarie 2016 proiectul „Partidul Acțiune și Solidaritate” a reușit să adune 2.431 de semnături, iar până la congresul de constituire al partidului — circa 7.500.

Congresul de constituire a Partidului Acțiune și Solidaritate s-a desfășurat pe și a ales-o cu votul unanim al delegaților pe Maia Sandu în calitate de președinte al formațiunii. De asemenea, în cadrul Congresului, au fost aleși vicepreședinții PAS – Liliana Nicolaescu-Onofrei și Sergiu Musteață, secretarul general al partidului – Igor Grosu, au fost adoptate statutul, programul și simbolistica PAS.[3] După 11 zile, partidul a fost înregistrat oficial de Ministerul Justiției.[4]

Alegerile parlamentare din 2019[modificare | modificare sursă]

În vederea alegerilor parlamentare din februarie 2019, Partidul Acțiune și Solidaritate a încheiat o alianță cu „Platforma Demnitate și Adevăr”, numită Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”. [5][6] Blocul electoral a obținut 26,84% din voturi, fiind cel de-al doilea partid după numărul de voturi, dar a fost cel de-al treilea după numărul de mandate, obținând 26, iar Partidul Democrat, clasat după blocul ACUM, a luat 30 de mandate, pe baza sistemului electoral mixt, fiind avantajat în constituențe.

În iunie 2019, blocul electoral ACUM a anunțat că formează o coaliție de guvernământ temporară cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova pentru a înlătura regimul oligarhic. Înțelegerea principală cu PSRM a fost aceea că blocul ACUM va vota pentru un președinte al Parlamentului propus de PSRM, iar socialiștii la schimb, să voteze un guvern condus de blocul ACUM. În data de 8 iunie 2019, Zinaida Greceanîi a fost votată în funcția de Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, în timp ce Maia Sandu a fost votată în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Socialiștii rupând simbolic acordul de coaliție cu ACUM

La începutul lunii noiembrie 2019, în cadrul concursului de alegere a unui nou procuror general, Olesea Stamate, ministrul justiției, a anunțat că există anumite presiuni din partea unui membru al comisiei (care la rândul său a fost propus de Zinaida Greceanîi) să fie favorizat un anume candidat. Imediat, concursul a fost anulat, iar guvernul condus de Maia Sandu a început procedurile de amendare a legii procuraturii, asumându-și răspunderea. [7] Pe data de 12 noiembrie 2019, 63 de deputați ai PSRM și PD au votat moțiunea de cenzură, iar astfel guvernul condus de Maia Sandu a fost demis.[8] La 14 noiembrie același an, a fost investit guvernul Ion Chicu, susținut de socialiști și democrați.[9]

Alegerile prezidențiale din 2020[modificare | modificare sursă]

Lansarea Maiei Sandu în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2020

Pe data de 18 iulie 2020, președintele PAS, Maia Sandu, a anunțat public că va candida în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.[10] Pe data de 2 octombrie 2020, s-a lansat oficial în campania electorală, având drept slogan "E vremea oamenilor buni!".[11] În primul tur al alegerilor a câștigat cu 36,16% (487.635 voturi), intrând în turul 2 cu Igor Dodon. În turul decisiv, Maia Sandu a câștigat zdrobitor, atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și cu diaspora, obținând cel mai mare număr de voturi ale unui candidat în istoria Republicii Moldova, respectiv peste 943.000 (57,72%).[12] La data de 10 decembrie 2020 a demisionat din Partidul Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu devenind președinte interimar până la organizarea unui nou congres. Maia Sandu a depus jurământul și a intrat în funcția de Președinte al Republicii Moldova pe data de 24 decembrie 2020.[13]

Alegerile parlamentare din 2021[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu a declarat încă din campania electorală că dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate este o prioritate. Partidul Acțiune și Solidaritate a depus în ianuarie 2021 o sesizare la Curtea Constituțională a Republicii Moldova pentru a solicita un punct de vedere asupra autodizolvării Parlamentului. Ca răspuns, CC a anunțat că procedura este neconstituțională.[14] Pe data de 27 ianuarie 2021, Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru, însă niciun deputat nu a acordat votul de încredere, nici măcar cei din PAS.[15] Ulterior, PAS s-a opus candidaturilor din partea PSRM Mariana Durleșteanu și Vladimir Golovatiuc, pe care Maia Sandu le-a evitat.[16] De asemenea, PAS s-a opus instalării stării de urgență pe 60 de zile, acuzând PSRM și Partidul Șor că nu vor să ia decizii pentru sănătatea populației, ci doar pentru a evita alegerile parlamentare anticipate.[17] Ulterior, după ce președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul pe 28 aprilie 2021, PAS a prezentat pe 5 mai lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.[18] În urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, PAS a fost votat de cel mai mare număr de cetățeni din istoria Republicii Moldova, obținând 52,8% din voturi, echivalentul a 63 de mandate în Parlament.

La data de 29 iulie 2021, Igor Grosu a fost votat în funcția de Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, iar pe 6 august Natalia Gavrilița a fost votată Prim-ministru al Republicii Moldova.

La guvernare (2021–prezent)[modificare | modificare sursă]

După alegerile parlamentare anticipate, PAS a obținut controlul parlamentar, lipsindu-i doar 5 deputați ca să obțină și majoritatea constituțională.

Natalia Gavrilița și-a început activitatea ca prim-ministru la data de 6 august 2021. Cabinetul său este format majoritar de membri independenți din punct de vedere politic, doar câteva ministere fiind ocupate de membri de partid ai PAS.[19] La momentul votării listei de miniștri a fost votat și programul guvernamental, acesta fiind intitulat „Moldova vremurilor bune”, aluzie la sloganele de campanie utilizate de PAS în ultimele campanii electorale (ex: "E vremea oamenilor buni", "Pornim vremurile bune") și conține 45 de pagini.[20]

Majorarea pensiilor[modificare | modificare sursă]

Guvernul Gavrilița a anunțat la data de 6 septembrie 2021, că începând cu 1 octombrie 2021, pensia minimă va crește pentru pensionarii cu stagiu complet la peste 2000 de lei moldovenești, în timp ce pentru pensionarii cu stagiu incomplet de cotizare, aceasta va crește în medie cu 398 de lei. Ea însăși a catalogat majorarea ca fiind cea mai mare din istoria Republicii Moldova.[21]

Criza gazelor naturale din noiembrie 2021[modificare | modificare sursă]

Contractul cu Gazprom pe care Republica Moldova îl avea a expirat la 1 octombrie 2021. Cu toate acestea, ambele părți au stabilit prelungirea contractului pentru încă 30 de zile. Gazprom a livrat gaze în cantități de 3 ori mai mici, la prețuri și de 790 de dolari la mia de metri cub, comparativ cu prețul de 550 de dolari cu o lună în urmă. Comparativ cu anul trecut, Republica Moldova achita costuri de 5 ori mai mari.[22] Guvernul de la Chișinău a operat diverse măsuri de avarie, incluzând pornirea sistemelor de încălzire pe păcură. În acest timp, negocierile cu Federația Rusă au continuat, însă în paralel Republica Moldova a avut și discuții cu alte țări, inclusiv România. Moldova a intrat în stare de urgență pe seama crizei energetice pentru 30 de zile, începând cu 22 octombrie.[23] Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat personal cu Dmitri Kozak privind problema gazelor.[24] Vice prim-ministrul Republicii Moldova și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu, a reușit să ajungă la un consens cu Federația Rusă, în avantajul Republicii Moldova. Noul contract are o durată de 5 ani și include prețul cerut de Guvernul de la Chișinău. De asemenea, în ceea ce privește chestiunea achitării datoriilor, Spînu a declarat că Rusia a fost de acord ca un audit independent să stabilească circumstanțele în 2022.[25]

Fostul consilier prezidențial al României de pe vremea președintelui Traian Băsescu, Cristian Hruțuc, a catalogat acordul cu Gazprom drept o victorie a noii guvernări pro-europene de la Chișinău, clauzele favorizând interesele Republicii Moldova.[26]

Criza gazelor naturale din ianuarie 2022[modificare | modificare sursă]

Pe fondul instabilității politice și a conflictului ruso-ucrainian, prețul gazelor naturale, dar și al carburanților a crescut la nivel mondial.[27]

Guvernul Republicii Moldova a fost în incapacitate de plată pentru a a achita datoriile de 63 de milioane de dolari către Gazprom, concernul rus anunțând ca este dispus să oprească livrările de gaz începând cu 20 ianuarie. Viceprim-ministrul Republicii Moldova, Andrei Spînu, a declarat că există fonduri pentru a achita doar 38 de milioane. Purtătorul de cuvânt al Președintelui Federației Ruse, Dmitry Peskov, a argumentat că gazul nu poate fi vândut gratuit, dar și că situația creată este exclusiv comercială.[28] Guvernul condus de Natalia Gavrilița a decretat stare de urgență pe 60 de zile, începând cu 20 ianuarie, anunțând că s-au identificat fonduri pentru achitarea unui avans pe luna ianuarie, în valoare de 63 de milioane de dolari, dar și măsura amânării plății TVA pentru Moldovagaz.[29]

Ideologia și poziția partidului[modificare | modificare sursă]

Partidul Acțiune și Solidaritate se poziționează în centru eșchierului politic, cu o ușoară tendință spre dreapta, dat fiind faptul că promovează apropierea Republicii Moldova față de Uniunea Europeană. În rest, ideologia partidului o reprezintă liberalismul social (sau social-liberalismul), una dintre cele mai centriste poziții ideologice, susținând nevoia de reformare a sistemului economic și social. În schimb, Partidul Acțiune și Solidaritate nu se expune în mod direct asupra temelor cu conținut sensibil: rezolvarea conflictului transnistrean, unirea Republicii Moldova cu România, autonomia găgăuză, relația Republicii Moldova cu Federația Rusă, aderarea Republicii Moldova la NATO – adoptând o temă moderată asupra acestor chestiuni.

Partidul reunește cetățenii, indiferent de viziuni pe teme sociale - atât vorbitorii de limbă română, cât și cei de limbă rusă, și susținători ai aderării în UE și cei care vor o apropiere față de Rusia, pro/contra Unirea Republicii Moldova cu România etc.

Atitudinea în guvernare este aceea de a rezolva problema corupției, lichidarea schemelor de corupție, reforma în justiție și lansarea economică a Republicii Moldova, inclusiv dezghețarea relațiilor internaționale.

Conducerea[modificare | modificare sursă]

Deputații PAS în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a (63)[modificare | modificare sursă]

Președinții partidului[modificare | modificare sursă]

# Nume Fotografie Începutul mandatului Sfârșitul mandatului
1 Maia Sandu Maia Sandu (2019) II.jpg 15 mai 2016 10 decembrie 2020
2 Igor Grosu

(Interimar)

Igor Grosu (cropped).jpg 10 decembrie 2020 în funcție

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Alegeri prezidențiale[modificare | modificare sursă]

Alegeri Candidat Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi % Voturi %
2016 Maia Sandu 549.152
38,71%
766.593
47,89%
A pierdut Red XN
2020 Maia Sandu 487.635
36,16%
943.006
57,72%
A câștigat DaDa

Maia Sandu a candidat la alegerile prezidențiale din 2016, fiind susținută și de „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal Reformator și Partidul Verde Ecologist.[30]

Alegeri parlamentare[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor voturi % din voturile tot. mandate obținute +/- Statut în legislativ Guvern
2019[31] 380.181 26,84[a]
14 / 101
14 Guvern de coaliție Sandu

(PSRM-PAS-PPDA)

Opoziție Chicu

(PSRM-PDM)

2021 774.754 52,80%
63 / 101
49 Majoritate parlamentară Gavrilița

(PAS)

Note de completare[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatul este cel obținut de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” din care făcea parte partidul. Ulterior, mandatele au fost împărțite între cele două formațiuni.

Note bibliografice[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Action and Solidarity Party and Platform "Dignity and Truth" become members of European People's Party”. moldova.org. . 
  2. ^ Exclusiv: Cum se va numi partidul condus de Maia Sandu ZdG, 5.01.16
  3. ^ Congresul de constituire a Partidului Acțiune și Solidaritate: Maia Sandu a fost aleasă lider al noii formațiuni politice Jurnal.md, 15.05.16
  4. ^ Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, a fost înregistrat la Ministerul Justiției Europa Liberă, 26.05.16
  5. ^ Se vor uni PPDA, PAS și PLDM untr-un BLOC ELECTORAL în perspectiva alegerilor parlamentare? Andrei Năstase clarifică lucrurile Ziarul Național, 24.10.2016
  6. ^ (VIDEO) PAS ȘI PLATFORMA DA AU ANUNȚAT OFICIAL PARTICIPAREA ÎN BLOC LA ALEGERILE DIN 2018 independent.md, 20 noiembrie 2017
  7. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Guvernul își angajează răspunderea pentru a bloca capturarea Procuraturii de către un nou "stăpân" | DW | 06.11.2019”. DW.COM. Accesat în . 
  8. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis. Dodon se apucă să-și facă propriul cabinet | DW | 12.11.2019”. DW.COM. Accesat în . 
  9. ^ „Republica Moldova are un nou guvern. Parlamentul a votat învestirea Guvernului Chicu”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  10. ^ „ULTIMĂ ORĂ: Maia Sandu, candidata PAS la alegerile prezidențiale”. 
  11. ^ „Video/ Candidata PAS, Maia Sandu, s-a lansat oficial în campania pentru prezidențiale: „Moldova nu-și mai permite nici improvizație și nici corupție. E vremea oamenilor buni" – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în . 
  12. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Maia Sandu câștigă alegerile prezidențiale din Moldova | DW | 15.11.2020”. DW.COM. Accesat în . 
  13. ^ „Maia Sandu a depus jurământul și a devenit, oficial, președinta Republicii Moldova”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Autodizolvarea Parlamentului - o cale mai scurtă spre anticipate? Precedentul din istoria politică a R. Moldova și practica internațională”. 
  15. ^ „ULTIMA ORĂ! Premierul desemnat, Natalia Gavrilița, nu a primit votul de încredere al Parlamentului: „Zero voturi, felicitări". Ce urmează – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în . 
  16. ^ „Maia Sandu a avut câștig de cauză la Curtea Constituțională: aliatul său, Igor Grosu, poate fi candidat de premier. Decizia deschide calea spre un guvern reformist sau anticipate”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  17. ^ „ULTIMA ORĂ! Stare de urgență în R. Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile. Principalele restricții care vor fi impuse – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în . 
  18. ^ „PAS și-a prezentat lista de candidați la parlamentare. Nata Albot, pe locul 8”. NewsMaker. . Accesat în . 
  19. ^ „Parlamentul a votat noul guvern PAS. „Acest guvern nu va fura" (premierul Natalia Gavrilița)”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  20. ^ „Moldova Vremurilor Bune.pdf”. Google Docs. Accesat în . 
  21. ^ „Guvernul Republicii Moldova anunță pensii și alocații mărite din bugetul de stat pentru 400.000 de cetățeni vulnerabili”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  22. ^ „Moldova solicită ajutor de urgenţă. Ţara doreşte aprovizionare cu gaz din/prin România, după ce un contract major cu Gazprom a expirat”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  23. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Moldova intră în stare de urgență din cauza deficitului de gaze | DW | 22.10.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  24. ^ „Maia Sandu anunță că a purtat discuții cu Dmitri Kozak”. Jurnal.md. Accesat în . 
  25. ^ „Spinu anunță prețul pe care îl vom plăti pentru gaz. „S-a acceptat formula propusă de delegația noastră". Accesat în . 
  26. ^ Cristian Hrițuc. „Cristian Hrițuc // Acordul cu Gazprom, un succes al actualei guvernări. Criticile care vin acum sunt aberante”. Deschide.MD. Accesat în . 
  27. ^ „De ce a crescut preţul gazelor? Virgil Popescu: „Toţi ştim motivul". Mediafax.ro. Accesat în . 
  28. ^ „Republica Moldova instituie starea de urgență în sectorul energetic. Gazprom a refuzat amânarea plății livrărilor de gaze”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  29. ^ „Moldova va achita la timp avansul către Gazprom pentru gazele din ianuarie, asigură Guvernul”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  30. ^ R. Moldova: Maia Sandu a fost desemnata drept candidata comuna la alegerile prezidentiale din partea PLDM, PPDA si PAS!
  31. ^ „Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie - validate. Cine sunt cei 101 deputati care vor ajunge in Parlament. Decizia Curtii Constitutionale”, protv.md, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]