Comuna Șaru Dornei, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Șaru Dornei
—  Comună  —
Crâșmă din Șaru Dornei, expusă la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava
Crâșmă din Șaru Dornei, expusă la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava
Stemă
Stemă
Șaru Dornei se află în România
Șaru Dornei
Șaru Dornei
Șaru Dornei (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°17′23″N 25°22′6″E / 47.28972°N 25.36833°E / 47.28972; 25.3683347°17′23″N 25°22′6″E / 47.28972°N 25.36833°E / 47.28972; 25.36833

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA 150445

Reședință Neagra Șarului
Componență

Guvernare
 - Primar Ioan Cătălin Iordache[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 180 km²
Altitudine 845 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3972 locuitori
 - Densitate 22,05 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 4.320 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 727515

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Șaru Dornei este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Gura Haitii, Neagra Șarului (reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei.

Așezare[modificare | modificare sursă]

La limita de vest a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor – subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii

Comuna Șaru Dornei se invecinează:

Altitudinea minimă este la confluența pâraului Borcuț cu Râul Neagra Șarului și altitudinea maximă in Pietrosul Călimanilor, respectiv – 2102 m.

Rețeau hidrografică este formată de râurile Neagra Șarului și Sărișorul Mare cu afluenții acestora.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Șaru Dornei

     Români (98,03%)

     Necunoscută (1,76%)

     Altă etnie (0,2%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Șaru Dornei

     Ortodocși (96,32%)

     Necunoscută (1,73%)

     Altă religie (1,93%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șaru Dornei se ridică la 3.972 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.320 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,32%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Șaru Dornei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ioan Cătălin Iordache[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 10                    
Partidul Social Democrat 3                    

Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Reședința comunei este Satul Neagra Șarului. Este organizată administrativ in 7 sate ce sunt dispuse radial pe cursul unor pârauri de munte: Șaru Dornei, Neagra Șarului, Gura Haitii, Sărișor, Plaiu Șarului, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei .

Căi de comunicație[modificare | modificare sursă]

Comuna este strabatută de drumul județean DJ174 , care vine de la Vatra Dornei , intră în comună prin satul Plaiu Șarului, străbate parțial satul Șaru Dornei și merge spre comuna Panaci . Legătura dintre satul Șaru Dornei, satul de reședință Neagra Șarului și satul Gura Haitii se face prin DJ174F , iar acesta continuă pană la caldera Călimanilor. Drumul este asfaltat in totalitate.

Alte căi de acces sunt drumurile comunale pietruite, care fac legătura dintre sate și cătune, fiind în administrarea comunei. Lungimea drumurilor publice este de 98 km, din care drumuri modernizate 33 km și drumuri de pămant 65 km.

Activități economice[modificare | modificare sursă]

Ocupații

Clima[modificare | modificare sursă]

Climatul în zona este de tip montan, cu temperaturi medii anuale de 5 grade, a lunii iulie de 17 grade C, iar a lunii ianuarie de – 6 grade C. Față de alte regiuni ale țării situate la aceeași altitudine, aici se înregistrează temperaturi medii anuale mai scazute.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teodor Balan, un cercetător al istoriei localităților dornene, apreciază că acestea datează din anii 1595 – 1600. Printre primele atestări documentare poate fi amintit documentul din 1630 prin care Moise Moghina întărește Mănăstirea Voroneț cu o braniște în Munții Câmpulungului și întâlnim toponimele: Dealul Șarului, Neagra, Ialovița, Muntele Pinului, Colbul, Cotârgași.

În perioada 1774 – 1918 locuitorii din Bucovina devin supuși ai coroanei austriece, în timp ce Șaru Dornei și Neagra Șarului au rămas în continuare sub administrație moldovenească.

La 23 august 1800 slugerul Ion Negrea și vornicul Gheorghe Tăutu primesc însărcinarea să stabilească hotarele moșiei cuprinzând satele de razeși: Dorna Arini, Șaru Dornei si Păltinișul, pe care domnitorul C. Ipsilanti le daruiește fiului său Alexandru Ipsilanti - conducătorul de mai târziu al mișcării eteriste, printr-un hrisov din 6 august 1800. Hotărnicirea s-a făcut la 15 noiembrie 1800 și la 6 ianuarie 1801, fiind aprobată de către Divanul Moldovei.

Pentru amatorii de legendă, Șaru Dornei isi află denumirea în legenda Dornei care spune că Dragoș Vodă , trecând din Maramureș prin Pasul Prislop pe Valea Bistriței Aurii , ar fi poposit la Iacobeni . La o vânătoare pe muntele Oușorul, a rănit o căprioară și în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasa Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câțiva ani la casuța (vatra) de pe malul apei Dorinei ( Vatra Dornei ), Dragoș află că Dorina este plecată cu turma de oi spre Munții Călimani . Plecând în cautarea ei, Dorina nu îl recunoaște, se ascunde și este ranită de săgeata voievodului care crede că a dat peste o sălbăticiune. Astfel, mergand pe urma șirului Dorinei (Șaru Dornei ), Dragoș ar fi trăit ziua cea mai neagră ( Neagra Șarului ), atunci când și-a ucis iubita.

Repere turistice[modificare | modificare sursă]

Rezervația de jnepeniș "Pinus Cembra"

  • Se întinde pe o suprafață de 384,2 ha și cuprinde pădurile și jnepenișurile situate la izvorul pârâului Neagra Șarului înspre Vârful Rachitiș
  • Înafară de peisaj, rezervația prezintă importanță prin aceea ca aici se găsește un arboret natural în amestec intim de molid și zâmbru , unic in țară și foarte rar in Europa . Interesant în acest perimetru este și prezența arinului care fixează bine solul precum și prezența scoroșului ce vegetează bine chiar pană la cota 1880.
  • Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent în jnepenișuri sau pe soluri de natură vulcanică : smândarul ( Rhododendron Kotsckyi ) care colorează în roșu aprins covorul vegetal.

Rezervația 12 Apostoli

  • Creasta care formează cumpăna apelor dintre bazinele pâraielor Neagra Șarului respectiv Poiana Negrii și coboară dinspre Munții Călimani peste culmele Tămau si Pietrele Roșii, adaposteste multe figuri zoomorfe și antropomorfe care sunt parcă ” sculptate” în fragmente de lava cimentatade de intemperiile ce au avut loc de-a lungul timpului.
  • Grupul de stânci 12 Apostoli ce formează rezervația este cel mai important și cuprinde numeroase ” sculpturi” ce atrag vizitatorii în zona. Aceste forme stâncoase au inspirat atât folclorul local cât și cultul religios ortodox.

Rezervația Tinovul Șaru Dornei

  • Este localizată înainte de intrarea în localitatea Neagra Șarului, în apropiere de șoseaua ce duce la Gura Haitii.
  • Elemente caracteristice: turbarie acidă, saracă în nutrienti minerali, alimentată și menținută de apa pluvială. Fondul vegetației îl alcătuiește mușchiul arctic de tipul Sphagnum, peste care în condiții austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o consistență plină de pin silvestru (Pinus silvstris forma turfosa) pe un strat de turbă.

Obiective etnografice la Gura Haitii

  • Casa muzeu a familiei Pața
  • Moara Băuca

Parcul Național Călimani

Centrele de echitație

Oportunități turistice de vecinătate[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Șaru Dornei, Gheorghe C. Pața, Editura Axa, Botoșani, 2010
  • Istoricul și graiul comunei Șaru Dornei, Gheorghe C. Pața, Editura Christiana, București, 2002