Ciprian Porumbescu

Vezi și: Ciprian Porumbescu (film) și Ciprian Porumbescu, Suceava.

Ciprian Porumbescu
Date personale
Nume la naștere	Ciprian Golembiowski Porumbescu
Născut	14 octombrie 1853 Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac
Decedat	6 iunie 1883 (29 de ani) Stupca, Austro-Ungaria
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Părinți	Iraclie Porumbescu
Cetățenie	Imperiul Austriac Austro-Ungaria
Etnie	Polonezii din România Huțuli
Ocupație	compozitor dirijor muzicolog[*]​ violonist
Limbi vorbite	limba română
Studii	Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena
Instrument(e)	vioară pian
Discografie
Înregistrări notabile	Hymni i Flamurit Trei culori Pe-al nostru steag e scris Unire

Ciprian Porumbescu (născut Ciprian Golembiowski Porumbescu; n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac – d. 6 iunie 1883, Stupca, Austro-Ungaria) a fost un compozitor român celebru pentru lucrări precum „Balada pentru vioară și orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” și „Pe-al nostru steag e scris Unire”.

CiprianPorumbescu pe un timbru românesc din 2021

Ciprian Porumbescu pe un timbru din Republica Moldova

Originea și numele

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Ciprian Golembiowski (Golemb, gołąb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

Studii

A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți (unde l-a avut profesor pe Isidor Vorobchievici), apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.

A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară și orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României din epoca Ceaușescu Trei culori.

A murit la 29 de ani la Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu.

În 1972-1973, regizorul de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii, cu Vlad Rădescu debutând în rolul compozitorului.

Biografie

Ciprian Porumbescu s-a născut în data de 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor a utilizat la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conducea corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici a scos, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”- actualul imn al Albaniei), prima lucrare de acest gen din literatura română.

După acea perioadă, a urmat cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou” (prima operetă românească, având premiera la Brașov, în Sala Festivă a Gimnaziului Românesc), piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.

Printre lucrările sale se numără: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele.

Ultimii ani ai vieții compozitorului au fost marcați de iubirea pasională, dar neîmplinită, pentru Berta Gorgon (n. 17 martie 1861, Ilișești – d. 17 februarie 1947, Lückow, Germania). Fiică a pastorului evanghelic Franz Traugott Gorgon din Ilișești, Berta a fost muza căreia Porumbescu i-a dedicat mai multe lucrări, printre care se numără piesele pentru voce și pian Nocturna și Ich liebte dich, adunate într-un album votiv special creat pentru ea. Sentimentul profund și-a pus amprenta și asupra altor creații, precum celebra Baladă pentru vioară și orchestră, compusă într-o perioadă de intensă nostalgie. În ciuda insistențelor compozitorului, familia Gorgon a refuzat categoric căsătoria, pretextând diferența confesională dintre cei doi – el ortodox, ea evanghelică-luterană. După refuzul familiei și al doilea sejur al lui Ciprian la Viena, acestuia nu i-a mai fost permis să o vadă.

Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, pe data de 6 iunie 1883, la 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză.

Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află în cimitirul satului Stupca, în apropiere de altarul Bisericii "Sfântul Dumitru". El a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul SV-IV-m-B-05697.

În 1950, principala instituție de învățământ de muzică din România primește numele său: Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București, și poartă acest nume până în anul 1990.

Întreaga sa creație muzicală se încadrează în sfera curentului romantic; manifestând în totalitate elemente tehnice și de expresivitate ale acestui curent. În lucrările sale, Porumbescu inserează tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate aparte, în care afișează o serie de trăiri personale, gânduri și idei, ce doar în acest mod pot fi auzite.

Imagini

• 
  Casa memorială „Ciprian Porumbescu” Stupca
• 
  Casa memorială „Ciprian Porumbescu”, Stupca
• 
  Statuia lui Ciprian Porumbescu, Stupca
• 
  Mormântul lui Ciprian Porumbescu din Stupca
• 
  Casa memorială „Ciprian Porumbescu” din Stupca
• 
  Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava, situată în Str. Prunului nr. 1
• 
  Bustul lui Ciprian Porumbescu, amplasat în Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava
• 
  Bustul lui Ciprian Porumbescu din Iași
• 
  Sala Festivă a Gimnaziului Românesc, locul primei reprezentații a operetei „Crai nou”
• 
  Conservatorul Ciprian Porumbescu
• 
  Placa memorială la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, azi în Ucraina
• 
  Berta Gorgon la 19 ani
• 
  Berta Gorgon, data necunoscuta
• 
  Ciprian Porumbescu
• 
  Stefan, Marioara si Ciprian Porumbescu la Viena in 1881

Lectură suplimentară

• Morariu, Leca. Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.I. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și catalog al creației lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile. București, Editura Muzicală, CLXX, 318 p., ediția a 2-a, 2023, ISBN 9789734213283
• Morariu, Leca. Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.II. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și catalog al creației lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile. București, Editura Muzicală, 574 p., ediția a 2-a, 2023, 202 p., ISBN 9789734213290
• Morariu, Leca. Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.III. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și catalog al creației lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile. București, Editura Muzicală, 500 p., ediția a 2-a, 2023, ISBN 9789734213306
• Morariu, Leca. Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.IV. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și catalog al creației lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile. București, Editura Muzicală, 531 p., ediția a 2-a, 2023, ISBN 9789734213313
• Cristescu ,Constanța. Ciprian Porumbescu necunoscut. București, Editura Muzicală, 2023, 366 p. ISBN 9789734213214
• Morariu, Leca. Arboroasa slăvindu-l pe Ciprian Porumbescu, București Edutura Akakia, 2023, 127 p. ISBN 9786306602056

Vezi și

• Biserica "Sfântul Dumitru" de la Ciprian Porumbescu
• Casa memorială „Ciprian Porumbescu” (Stupca, jud. Suceava)
• Casa „Ciprian Porumbescu” (mun. Suceava)
• Ciprian Porumbescu - film biografic din 1973

Legături externe

• Materiale media legate de Ciprian Porumbescu la Wikimedia Commons
• Expoziție virtuală dedicată împlinirii a 170 de ani de la nașterea compozitorului și interpretului român Ciprian Porumbescu - BCU IAȘI
• Ciprian Porumbescu
• Ciprian Porumbescu - Fragment de Baladă
• Ciprian Porumbescu - Balada Arhivat în 31 decembrie 2006, la Wayback Machine.
• Valori ale culturii naționale: 156 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu, 14 octombrie 2009, Amos News
• Ciprian Porumbescu - teologul compozitor, înzestrat cu belșug de har^{[nefuncțională]}, 5 iulie 2008, Arhim. Mihail Daniliuc, Ziarul Lumina
• Ciprian Porumbescu, in zbucium si in cantec Arhivat în 3 martie 2014, la Wayback Machine., 6 iunie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă
• 130 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu, 5 iunie 2013, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
• Ciprian Porumbescu: "Voi cânta Doina, să o audă și Mediterana", 17 iulie 2009, Monica Andronescu, Jurnalul Național
• De ce l-am uitat pe Ciprian Porumbescu?, 2 octombrie 2011, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
• „Cealaltă iubire” a lui Ciprian Porumbescu, 15 mai 2010, Alis Lupu, Evenimentul zilei
• Ciprian Porumbescu - teologul compozitor, înzestrat cu belșug de har^{[nefuncțională]}, 5 iulie 2008, Arhim. Mihail Daniliuc, Ziarul Lumina
• Ciprian Porumbescu, reinventat, 30 aprilie 2009, Iulia Barbu, Jurnalul Național
• Ultimele știri din presa românească despre „compozitorul Ciprian Porumbescu” la Newskeeper
• Colecții digitalizate BCU IAȘI