47°35′12″N 26°19′2″E (Comuna Bosanci, Suceava) / 47.58667°N 26.31722°E

Comuna Bosanci, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Bosanci
—  comună  —
Școala Gimnazială din Bosanci
Școala Gimnazială din Bosanci
Stemă
Stemă
Bosanci (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′12″N 26°19′2″E ({{PAGENAME}}) / 47.58667°N 26.31722°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA147134

ReședințăBosanci
ComponențăBosanci, Cumpărătura

Guvernare
 - primar al comunei Bosanci[*]Neculai Miron[*][3][4][5] ( PNL, )

Suprafață
 - Total49,67 km²
Altitudine328 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 6719 locuitori
 - Densitate135,27 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal727045

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bosanci, anterior Bosancea (în germană Bossancze, în poloneză Boszańce), este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Bosanci (reședința) și Cumpărătura. Populația comunei este de 6.719 locuitori. Este situată la 8 km de municipiul Suceava și la 90 km de Cernăuți.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. [6] Acest sit arheologic este format din 2 obiective:

  • o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV - III înainte de Hristos (cultura La Tène) și având codul SV-I-m-B-05399.01
  • o așezare - datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02

Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, fiind situat la aproximativ 8 km sud-est de municipiul Suceava, unele teorii susținând că ar fi o veche colonie de vlahi din Bosnia aduși să păzească drumul comercial ce lega Marea Baltică de Marea Neagră. [7] Prima atestare documentară a satului Bosanci datează din 14 august 1432, când „Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...” [8]

În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. [9]

După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1774), satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina, denumire dată de stăpânirea austriacă, satul fiind inclus în districtul Suceava. În secolul al XVIII-lea se stabilesc în localitate familii de români ardeleni și ruteni galițieni, ce se vor contopi cu populația locală.[10] În 1780, conform recensământul efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii. În 1775 a fost înființat la Bosanci o stație de carantină (Contumazamt) cu scopul de a preveni răspândirea epidemiilor în Bucovina (și implicit în Imperiul Habsburgic) dinspre Estul Europei (Moldova-ulterior Regatul României, Imperiul Otoman și Imperiul Rus). Centre de carantină au existat în mai multe zone de graniță ale Bucovinei (Boian, Băișești, Sinăuți, Onut).[11]

Cu ocazia vizitei sale din 1783 în Bucovina, împăratul Iosif al II-lea a venit și în satul Bosanci (Iar în anul de la mântuirea lumii l783, în patru zile ale lunii iunie, venind Iosif, împăratul Austriei, a mers pe la marginea Cordunului, ca să vadă hotarul, și a venit și prin satul ce se numește Bosanci).[12]

Prima școală din Bosanci a fost înființată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907 într-un sediu modern cu două etaje, construit în stil austriac. În anul 1888, ca urmare a unei convenții comerciale și vamale între Austro-Ungaria și România, s-a înființat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două țări.

Deoarece bisericuța de lemn devenise neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. Astfel, între anii 1902-1905 a fost construită Biserica "Sf. Gheorghe" din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci).

În primul război mondial a luptat un număr de 1.375 de bosănceni. După Unirea Bucovinei cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.676 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor.

Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni.

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu, încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Semnificațiile elementelor însumate:

Propunerea de stemă a comunei Bosanci asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.

Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bosanci

     Români (93,18%)

     Romi (3%)

     Necunoscută (3,72%)

     Altă etnie (0,08%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bosanci

     Ortodocși (71,36%)

     Penticostali (21,68%)

     Baptiști (2,24%)

     Necunoscută (3,72%)

     Altă religie (0,98%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bosanci se ridică la 6.719 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.275 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,18%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 3,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,36%), dar există și minorități de penticostali (21,68%) și baptiști (2,25%). Pentru 3,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[13]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bosanci este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Neculai Miron[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Partidul Social Democrat3          

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bosanci

     Români (89,8%)

     Polonezi (9%)

     Germani (1%)

     Altă etnie (0,2%)



<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bosanci

     Ortodocși (89,45%)

     Romano-catolici (9,84%)

     Baptiști (0,5%)

     Altă religie (0,21%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bosanci se ridica la 6.676 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (89,8%), cu o minoritate de polonezi (9,0%) și una de germani (1,0%). Restul locuitorilor erau: ruși (1 persoană), ruteni (2 persoane) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,45%), dar existau și minorități de romano-catolici (9,84%) și baptiști (0,5%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană), luterani/evanghelici (9 persoane), mozaici (9 persoane).

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971) - istoric, membru corespondent al Academiei Române
  • Gheorghe Bujorean (1893-1971) - botanist, fitocenolog, florist român
  • Iohan (Ion) Rachmuth (1911-1990) - economist român de origine evreiască, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
  • Yitzhak Ben-Aharon (1906-2006)- politician și ideolog socialist israelian, secretar general al Confederației Generale a Muncitorilor, principalul sindicat din Israel, ministru al transporturilor (1959-1962) și deputat în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel, laureat al Premiului de stat Israel- Premiul Israel
  • Simion Stanciu - membru al Dietei din Viena, mai târziu mutându-se în Vechiul Regat al României devine primul țăran deputat al județului Botoșani
  • Jakob von Petrowicz (1815-1869), politician bucovinean, primul primar autonom de Cernăuți (votat exclusiv de membri dietei) și vice-mareșal al Ducatului Bucovinei pe timpul Imperiului Habsburgic
  • Peter von Petrowicz (1820-1867)- ofițer austriac, înscris la Academia imperială de Inginerie și Tehnică Militară din Viena în 1833; din 9 martie 1839, sublocotenent în Regimentul Nr. 24 de Infanterie Lucca. A murit în 1867, când avea gradul de colonel în același regiment, la Viena [15]
  • Aurelian Donisă (1909-1989)- sculptor
  • Marie Mikanová Zlatníková - sculptoriță și pictoriță cehă născută în Bosanci pe 29 ianuarie 1901 și decedată pe 22 octombrie 1985 la Praga[16]
  • Iosif Brucăr (1888-1960) - filosof și istoric al filosofiei, preocupat de metafizică, teoria cunoașterii, istoriografie filosofică și fenomenologie [17]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/primar-din-suceava-zeu-ca-primar-nu-sunt-vaccinat-si-nici-nu-ma-vaccinez-video.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004
  7. ^ Schiţă pentru o monografie a Bosancilor | Dragusanul.ro (în engleză), dragusanul.ro 
  8. ^ Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe” a Parohiei Bosanci I
  9. ^ Direcția Județeană de Cultură Suceava - Biserica de lemn din Moara Nica
  10. ^ Povestea aşezărilor bucovinene (revăzută): Bosanci | Dragusanul.ro (în engleză), dragusanul.ro 
  11. ^ Schematismus des Königreiches Galizien und Lodomerien. Für das Jahr ... (în germană), Piller,  
  12. ^ Viața Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Doxologia - Portal Crestin Ortodox,  
  13. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  15. ^ ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI | Dragusanul.ro, dragusanul.ro 
  16. ^ [1]
  17. ^ http://romanian-philosophy.ro/ro/index.php?title=Iosif_Brucăr