Comuna Bosanci, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bosanci
Bossancze, Boszańce
—  Comună  —
Școala Gimnazială din Bosanci
Școala Gimnazială din Bosanci
Stemă
Stemă
Bosanci (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′12″N 26°19′2″E47°35′12″N 26°19′2″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA147134

ReședințăBosanci
ComponențăBosanci, Cumpărătura

Guvernare
 - PrimarNeculai Miron[*][3][4] (ALDE, )

Altitudine328 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 6719 locuitori
 - Densitate135,27 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20026.275 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal727045

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bosanci, anterior Bosancea (în germană Bossancze, în poloneză Boszańce), este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Bosanci (reședința) și Cumpărătura. Populația comunei este de 6.719 locuitori. Este situată la 8 km de municipiul Suceava și la 90 km de Cernăuți..

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. [5] Acest sit arheologic este format din 2 obiective:

  • o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV - III înainte de Hristos (cultura La Tène) și având codul SV-I-m-B-05399.01
  • o așezare - datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02

Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, fiind situat la aproximativ 8 km sud-est de municipiul Suceava. Prima atestare documentară a satului Bosanci datează din 14 august 1432, când „Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...” [6]

În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. [7]

După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1774), satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina, denumire dată de stăpânirea austriacă, satul fiind inclus în districtul Suceava. În 1780, conform recensământul efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii.

Cu ocazia vizitei sale din 1783 în Bucovina, împăratul Iosif al II-lea a venit și în satul Bosanci (Iar în anul de la mântuirea lumii l783, în patru zile ale lunii iunie, venind Iosif, împăratul Austriei, a mers pe la marginea Cordu- nului, ca să vadă hotarul, și a venit și prin satul ce se numește Bosanci).[8]

Prima școală din Bosanci a fost înființată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907 într-un sediu modern cu două etaje, construit în stil austriac. În anul 1888, ca urmare a unei convenții comerciale și vamale între Austro-Ungaria și România, s-a înființat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două țări.

Deoarece bisericuța de lemn devenise neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. Astfel, între anii 1902-1905 a fost construită Biserica "Sf. Gheorghe" din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci).

În primul război mondial a luptat un număr de 1.375 de bosănceni. După Unirea Bucovinei cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.649 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor.

Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni.

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu, încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Semnificațiile elementelor însumate:

Propunerea de stemă a comunei Bosanci asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.

Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bosanci

     Români (93,18%)

     Romi (3%)

     Necunoscută (3,72%)

     Altă etnie (0,08%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bosanci

     Ortodocși (71,36%)

     Penticostali (21,68%)

     Baptiști (2,24%)

     Necunoscută (3,72%)

     Altă religie (0,98%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bosanci se ridică la 6.719 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.275 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,18%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 3,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,36%), dar există și minorități de penticostali (21,68%) și baptiști (2,25%). Pentru 3,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bosanci este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Neculai Miron[*], de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților5     
Partidul Național Liberal4     
Uniunea Națională pentru Progresul României1     

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bosanci

     Români (89,8%)

     Polonezi (9%)

     Germani (1%)

     Altă etnie (0,2%)



<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bosanci

     Ortodocși (89,45%)

     Romano-catolici (9,84%)

     Baptiști (0,5%)

     Altă religie (0,21%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bosanci se ridica la 6.676 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (89,8%), cu o minoritate de polonezi (9,0%) și una de germani (1,0%). Restul locuitorilor erau: ruși (1 persoană), ruteni (2 persoane) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,45%), dar existau și minorități de romano-catolici (9,84%) și baptiști (0,5%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană), luterani/evanghelici (9 persoane), mozaici (9 persoane).

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971) - istoric, membru corespondent al Academiei Române
  • Gheorghe Bujorean (1893-1971) - botanist, fitocenolog, florist român
  • Iohan (Ion) Rachmuth (1911-1990) - economist român de origine evreiască, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
  • Peter von Petrowicz (1820-1867)- ofițer austriac, înscris la Academia imperială de Inginerie și Tehnică Militară din Viena în 1833; din 9 martie 1839, sublocotenent în Regimentul Nr. 24 de Infanterie Lucca. A murit în 1867, când avea gradul de colonel în același regiment, la Viena [11]
  • Aurelian Donisă- sculptor
  • Simion Stanciu - membru al Dietei din Viena, mai târziu mutându-se în Vechiul Regat al României devine primul țăran deputat al județului Botoșani
  • Marie Mikanová Zlatníková - sculptoriță și pictoriță cehă născută în Bosanci pe 29 ianuarie 1901 și decedată pe 22 octombrie 1985 la Praga[12]
  • Iosif Brucăr (1888-1960) - filosof și istoric al filosofiei, preocupat de metafizică, teoria cunoașterii, istoriografie filosofică și fenomenologie [13]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004
  6. ^ Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe” a Parohiei Bosanci I
  7. ^ Direcția Județeană de Cultură Suceava - Biserica de lemn din Moara Nica
  8. ^ http://www.doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-mare-mucenic-ioan-cel-nou-de-la-suceava
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  10. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  11. ^ http://dragusanul.ro/category/arhivele-bucovinene-ale-sufletului/
  12. ^ [1]
  13. ^ http://romanian-philosophy.ro/ro/index.php?title=Iosif_Brucăr