Comuna Rădășeni, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rădășeni
—  Comună  —
Vedere din Rădășeni
Vedere din Rădășeni
Stemă
Stemă
Rădășeni se află în România
Rădășeni
Rădășeni
Rădășeni (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°28′7″N 26°15′9″E / 47.46861°N 26.25250°E / 47.46861; 26.2525047°28′7″N 26°15′9″E / 47.46861°N 26.25250°E / 47.46861; 26.25250

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA 150070

Reședință Rădășeni
Componență Rădășeni, Lămășeni, Pocoleni

Guvernare
 - Primar Neculai Perju[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 40 km²
Altitudine 338 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3575 locuitori
 - Densitate 87,62 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 4.414 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 727460

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Rădășeni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Lămășeni, Pocoleni și Rădășeni (reședința).

Rădășeni[modificare | modificare sursă]

Comuna Rădășeni este așezată la vest de orașul Fălticeni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cel mai vechi document istoric cunoscut în care se pomenește de Rădășeni datează de la 16 februarie 1424, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432): „Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se că acest adevărat popa Iuga ne-a slujit nouă credincios. De aceea noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră un sat lângă Baia, anume Buciumeni... Iar hotarul acestui sat începând ... până la pârâul ce merge la Radeșani, lângă Stăniga”.[5]

Această danie a fost întărită 10 ani mai târziu de către domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei, fiul lui Alexandru cel Bun: „...văzând dreapta și credincioasa slujbă către noi l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am întărit în țara noastră, în Moldova, dania părintelui nostru, satele anume Buciumeni unde este casa lui, un altul mai jos Togmacești, unde este Micula jude al treilea pe Șimuz, Ciorscăcești, al patrulea, mai sus de Buciumeni, anume Radeșani”.[6]

După construirea Mănăstirii Slatina (1554-1558) de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, satul Rădășeni a devenit moșie mănăstirească. Conform tradiției, domnitorul Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615 și 1621-1623) ar fi învățat carte la Rădășeni și apoi, după urcarea sa pe tronul Moldovei, ar fi făcut Rădășenii sat domnesc.[7]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Rădășeni

     Români (98,37%)

     Necunoscută (1,62%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Rădășeni

     Ortodocși (83,69%)

     Necunoscută (1,62%)

     Altă religie (14,68%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rădășeni se ridică la 3.575 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.414 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,38%). Pentru 1,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,69%). Pentru 1,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Rădășeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Neculai Perju[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 10                    
Partidul Social Democrat 3                    

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ DIR, veacul XIV-XV, A. Moldova, vol. I (1384-1475), 1954, p. 48.
  6. ^ DIR, veacul XIV-XV, A. Moldova, vol. I (1384-1475), 1954, p. 100.
  7. ^ Teodor Codrescu, Uricariul sau colecțiune de diferite acte, vol. X, Iași, 1888, p. 181 - Anafora de judecată între mănăstirea Slatina și locuitorii satului Rădășeni, 1743 aprilie 20-.
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  9. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]