Comuna Mălini, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mălini
—  Comună  —
Casa memorială „Nicolae Labiș” din Mălini
Casa memorială „Nicolae Labiș” din Mălini
Stemă
Stemă
Mălini se află în România
Mălini
Mălini
Mălini (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°27′11″N 26°5′11″E / 47.45306°N 26.08639°E / 47.45306; 26.0863947°27′11″N 26°5′11″E / 47.45306°N 26.08639°E / 47.45306; 26.08639

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA149316
Atestare documentară1498

ReședințăMălini
Componență

Guvernare
 - PrimarPetru Nistor[*][3][4] (PSD, )

Altitudine421 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6306 locuitori
 - Densitate40,95 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20027.164 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal727350

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mălini este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Iesle, Mălini (reședința), Pâraie, Poiana Mărului și Văleni-Stânișoara. Este comuna natală a poetului Nicolae Labiș.

Până la reforma administrativă din 1950 a făcut parte din județul Baia.[5]

Situare[modificare | modificare sursă]

Comuna Mălini este situată în partea de sud-est a județului Suceava, pe cursul inferior al râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei, cu o înălțime maximă de 1530 m în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat și astăzi.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară: într-un hrisov de la Ștefan cel Mare din 15 septembrie 1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă aflăm că la 21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii Slatina satul Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina.

Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare, Suha Mică și Săscuța formează o singură comună. În perioada interbelică, Mălinii au fost reședința unei plăși a județului Baia. În august 1944 a căzut în lupta cu trupele germane primul ofițer român după momentul insurecției armate, căpitanul Vasile Teodoreanu cunoscut sub numele de „eroul de la Mălini”. În 1963 a avut loc inaugurarea casei memoriale „Nicolae Labiș”, casă în care a trăit poetul; anual în cadrul concursul de poezie „Nicolae Labiș” de la Suceava sunt decernate premiiile câștigătorilor.

Clima[modificare | modificare sursă]

Mălinii se află într-o zonă muntoasă a cărei climă se caracterizează prin ierni lungi și reci, primăveri ploioase, iar verile sunt uneori calde și uscate, uneori răcoroase, specifice fiind secetele scurte si dese. Cantitatea medie de precipitații este în jurul valorii de 780–800 mm/an. Vara ploile torențiale însoțite de grindină provoacă pagube mari culturilor.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mălini

     Români (96,66%)

     Necunoscută (2,67%)

     Altă etnie (0,65%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mălini

     Ortodocși (93,4%)

     Necunoscută (2,74%)

     Altă religie (3,85%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mălini se ridică la 6.306 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.164 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,67%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,4%). Pentru 2,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mălini este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Petru Nistor[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat13             
Partidul Național Liberal2             

Imagini[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Recensământul general al populației României din 1930
  6. ^ Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  8. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]