Palatul Administrativ din Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Palatul Administrativ din Suceava
Palatul Administrativ din Suceava, sediul Consiliului Județean Suceava și al Instituției Prefectului
Palatul Administrativ din Suceava, sediul Consiliului Județean Suceava și al Instituției Prefectului
Poziționare
Localitate Suceava
Țara  România
Adresa Strada Ștefan cel Mare nr. 36
Edificare
Arhitect Peter Paul Brang
Stil artistic baroc
Data începerii construcției 1903
Data finalizării 1904
Beneficiar Consiliul Județean Suceava
Clasificare
Cod LMI SV-II-m-B-05481

Palatul Administrativ din Suceava este o clădire în stil baroc construită între anii 1903-1904 în municipiul Suceava pentru a servi ca sediu autorităților administrative ale orașului. Ea se află situată în centrul orașului, pe Strada Ștefan cel Mare nr. 36.

Acest edificiu a fost inclus, sub denumirea de „Clădirea administrativă a orașului, azi Prefectura și Consiliul Județean Suceava”, pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-m-B-05481.[1]

În prezent, în această clădire funcționează Instituția Prefectului și Consiliul Județean Suceava.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Palatul Administrativ din Suceava se află pe Strada Ștefan cel Mare, vizavi de Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk. Pe celelalte trei laturi, edificiul este mărginit de Strada Libertății, Strada Vasile Bumbac și Aleea Nucului. În imediata vecinătate se întind două dintre parcurile orașului: Parcul Central (astăzi purtând numele profesorului Ioan Nemeș) și Parcul Drapelelor.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Palatul Administrativ din Suceava în perioada interbelică

Palatul Administrativ din Suceava a fost construit între anii 1903-1904 în perioada conducerii administrației orașului de către primarul Franz Des Loges. Clădirea urma să adăpostească administrația orășenească a Sucevei. Până atunci, Primăria funcționa în clădirea actuală a Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”.[2] Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul vienez Peter Paul Brang (1852-1925).

După finalizarea construcției noului edificiu, Primăria orașului Suceava s-a mutat în decembrie 1904 în Palatul Administrativ. În această clădire au fost găzduite poliția orașului, casa de economii și muzeul de istorie, iar în perioada interbelică și Societatea „Ciprian Porumbescu”. Edificiul administrativ al orașului a fost folosit și de pompieri, care au amenajat în turnul central o cameră de observare a incendiilor.

Clădirea avea inițial o forma literei „L”, având în curte un grajd, remiza de pompieri și remiza de trăsuri.

După instaurarea regimului comunist în România, în anul 1944, în clădirea fostei primării au fost instalate Consiliul Popular Județean Suceava, Comitetul Județean Suceava al PCR și Comitetul Județean Suceava al UTC. În anii '60 ai secolului al XX-lea, autoritățile județene au demolat construcțiile anexe din curte și au construit în stil baroc un corp care a închis întregul ansamblu, dându-i o formă dreptunghiulară. Cu această ocazie, au fost renovate fațadele cu tencuieli în praf de piatră și mozaic și s-a amplasat o frescă cu tematică istorică pe perele holului central.[3] Fresca are o suprafață de 8x4 metri, fiind realizată din marmură colorată de către Gheorghe Popescu în anul 1971.

Începând din 1990, în Palatul Administrativ din Suceava se află sediul Prefecturii și a Consiliului Județean Suceava.

Peter Paul Brang, arhitectul care a proiectat Palatul Administrativ

În anul 2006, clădirea Palatului Administrativ din Suceava a suferit lucrări de reparații capitale. Cu această ocazie, au fost înlocuite geamurile din lemn cu geamuri termopan din lemn stratificat, au fost igienizate și zugrăvite interioarele.[4]

Arhitectură[modificare | modificare sursă]

Palatul Administrativ din Suceava a fost construit în stil baroc, având subsol, parter și două etaje. Clădirea este din zidărie de cărămidă și acoperită cu olane. Edificiul avea inițial o formă de „L”, iar astăzi, ca urmare a lucrărilor din anii '60 ai secolului al XX-lea, are formă dreptunghiulară, cu o curte interioară închisă.

Fațada principală este impresionantă ca arhitectură. La nivelul parterului, este acoperită cu paramente cu bosaje ce încadrează ferestrele. În mijlocul clădirii se află un turn cu ceas, înălțat cu mult peste acoperișul mansardat. Inițial, pe clădirea turnului (între etajele doi și trei) era sculptată vechea stemă a orașului. În partea stângă se află un foișor de tip mușarbieu, închis pe verticala celor două etaje și terminat cu un turnuleț închis.[5] În partea dreaptă iese în relief un corp terminat la partea superioară cu un fronton baroc în trei registre, decorat cu stema Bucovinei. Ferestrele sunt terminate în arc semicircular, cele de la etajul întâi având deasupra lor frontoane triunghiulare.

Intrarea principală este printr-un portal semicircular aflat la parterul turnului cu ceas încadrat de două coloane semicilindrice ce susțin un balcon baroc aflat la primul etaj. În prezent, clădirea mai dispune și de două intrări laterale.

Edificiul are 72 de încăperi, remarcându-se sala mare de ședințe de la primul etaj, care are practicate în peretele corpului decroșat trei ferestre întinse pe înălțimea a două etaje și acoperite cu vitralii.

Monumente[modificare | modificare sursă]

În interiorul clădirii, pe peretele holului central, se află un mozaic parietal cu înălțimea de 8 metri și lățimea de 4 metri, realizat din marmură colorată de către Gheorghe Popescu și dezvelit în anul 1971. Lucrarea are tematică istorică. În partea de jos este figurată o cetate, cu arcași care trag de pe ziduri în ostașii otomani de la baza zidurilor. Deasupra cetății, pe mijloc, este figurată stema județului Suceava din perioada comunistă, iar de o parte și de alta a ei, sunt desenați locuitori ai zonei: ostași, unii călare (în partea stângă), muncitori, femei în costume populare, păstori cu oi (în partea dreaptă).[6]

În anul 1999, la inițiativa prefectului Vasile Ilie, în holul din dreptul intrării principale a clădirii a fost amplasată Statuia „Maternitate”,[7] operă a sculptorului Ion Irimescu (1903-2005), ce datează din anul 1989. Monumentul este realizat din bronz, având dimensiunile 81,5 × 25,5 x 19,5 cm.[8] El se află pe un postament din lemn, pe care sunt inscripționate numele autorului și al operei.

La data de 23 octombrie 2015, în spațiul verde dintre Palatul Administrativ și Aleea Nucului, la Strada Ștefan cel Mare, a fost amplasată Statuia lui Petru al II-lea Mușat,[9] operă a sculptorului Paul Vasilescu, realizată în anul 1976. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), cel care a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava și din vremea căruia datează primul document de atestare a orașului Suceava (1388). Statuia este realizată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior.[10] Opera are 3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Se află pe un soclu din beton armat, placat cu granit.[11] Timp de aproape 35 de ani, până în decembrie 2010, statuia s-a aflat lângă Casa de Cultură, în Piața 22 Decembrie, iar apoi, pe o perioadă de cinci ani, a fost în conservare la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei.[12]

Instituții găzduite[modificare | modificare sursă]

Consiliul Județean Suceava[modificare | modificare sursă]

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea privind alegerile locale.

  • Președinte: Gheorghe Flutur, ales în 2016 din partea PNL.
  • Vicepreședinți: Viorel Seredenciuc (PNL) și Marin-Gheorghe Niță (PNL), ambii aleși în 2016.[13]
  • Consiliu Județean: Consiliul Județean este format din 37 de consilieri, cu următoarea compoziție bazată pe partid politic, după alegerile locale din 2016:[14]
Partid Locuri Consilieri
  PNL 21                                          
  PSD 16                                          

Prefectura Suceava[modificare | modificare sursă]

Prefectura este o instituție publică cu personalitate juridică având rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituție, legea administrației publice locale și alte acte normative.

Prefectul urmărește modul de realizare în județ a obiectivelor cuprinse în programul de guvernare și prin aparatul propriu de specialitate dispune măsurile corespunzătoare. Prefectul este ordonator terțiar de credite. Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor conferite prefectului, acesta este ajutat de un subprefect care îndeplinește atribuțiile care îi sunt date prin acte normative, precum și atribuții delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia. Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce.

  • Prefect: Mirela-Elena Adomnicăi – numită în funcție în 2017 [15]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
  2. ^ Codruț Andriu - „Colegiul Național Petru Rareș Suceava sărbătorește centenarul”, în „Obiectiv de Suceava” din 9 noiembrie 2004.
  3. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 66-67
  4. ^ „Bătrânul Palat administrativ intră în reparații capitale”, în „Suceava News”, 12 aprilie 2006
  5. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 66
  6. ^ Orașul Suceava - Mozaicul parietal de pe peretele interior al Palatului Administrativ
  7. ^ „Statuia maestrului Ion Irimescu din holul Palatului Administrativ Suceava pusă la colț și înlocuită cu îngerași luminoși”, News Bucovina, 8 decembrie 2015
  8. ^ Artmark - Ion Irimescu, „Maternitate”
  9. ^ Cosmin Romega - „Statuia voievodului Petru I Mușat a revenit în centrul Sucevei”, în „Monitorul de Suceava”, 24 octombrie 2015
  10. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 88
  11. ^ Dănuț Zuzeac - „Statuia voievodului Petru Mușat a revenit în centrul Sucevei, orașul pe care l-a întemeiat”, în „Adevărul de seară”, 24 octombrie 2015
  12. ^ Paula Scînteianu - „Suceava: Statuia lui Petru Mușat, conservată la muzeu”, în „Adevărul de seară”, 9 decembrie 2010
  13. ^ Site oficial CJ Suceava - Conducere Consiliul Județean Suceava
  14. ^ Dănuț Zuzeac - „Rezultate alegeri locale 2016 Suceava. Gheorghe Flutur este oficial noul președinte al CJ Suceava”, în „Adevărul de seară”, 6 iunie 2016
  15. ^ Dan Coman - „Mirela Adomnicăi a fost numită de 8 Martie prefect al județului-Suceava”, în „Monitorul de Suceava”, 8 martie 2017

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 65-67

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Palatul Administrativ din Suceava

Vezi și[modificare | modificare sursă]