Norman Manea
| Norman Manea | |
 Norman Manea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (84 de ani)[5][6][7][8]  Burdujeni, Botoșani, România |
| Cetățenie |  România SUA |
| Etnie | ebraică |
| Ocupație | scriitor profesor universitar[*] |
| Limbi | limba română[1] |
| Studii | The Catholic University of America[*] |
| Specie literară | povestire |
| Note | |
| Premii | Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*] Bursă Guggenheim[*][2] MacArthur Fellows Program[*][3] Premiul Médicis pentru literatură străină Ordinul Meritul Cultural Premiul Nelly Sachs FIL Award[*] International Nonino Prize[*] Fellow of the Royal Society of Literature[*] Berlin Prize[*][4] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Norman Manea (n. ,[5][6][7][8] Burdujeni, Botoșani, România) este un scriitor și om de cultură născut în România, evreu care trăiește din 1986 în Statele Unite ale Americii. Este unul dintre cei mai traduși romancieri români,[9] fiind considerat totodată unul din marii scriitorii români din exil.[10]
Deși în Statele Unite ale Americii este considerat fost disident din România,[11] Norman Manea nu a fost un disident în sensul propriu al cuvântului, dar a refuzat compromisul. Din acest motiv, dar și din cauza statutului de scriitor, a fost urmărit de Securitate, cel puțin până la emigrarea sa, în 1986.[12]
Biografie[modificare | modificare sursă]
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
S-a născut în comuna Burdujeni (astăzi suburbie a municipiului Suceava) la data de 19 iulie 1936. Copil fiind, a fost deportat într-un lagăr de concentrare în Transnistria de unde s-a întors în România în 1945 cu membrii familiei sale care au supraviețuit.[13]
A lucrat în România ca inginer hidrotehnician, pentru ca din anul 1974 să renunțe la profesie dedicându-se în întregime scrisului. Până la plecarea sa din țară a publicat zece volume.
A părăsit România în 1986 cu o bursă de un an în Berlinul Occidental stabilindu-se apoi în Statele Unite ale Americii unde a devenit așa-numit writer in residence la mai multe universități americane, inclusiv la Bard College din New York. În 2011 era profesor universitar pentru Studii Europeene și Cultură la Bard College.[14]
Operele sale au fost traduse în circa douăzeci de limbi.[15]
Într-un interviu acesta a fost întrebat dacă este mândru în a fi român, în contextul în care la alegerile europarlamentare din 2014 un partid politic a folosit un slogan patriotic:[16]
„Depinde cât de țanțoș ești. Adică, dacă vrei neapărat să-ți bombezi pieptul și să spui „da, eu sunt mândru că sunt român” e pueril. De ce ai fi tu mai mândru decât finlandezul? Nu ai ales să te naști român, cel mai bine ar fi să faci să fie cât mai bine în România. Dar că tu ești mândru sau nu ești mândru te privește [...] Este o chestie comună, foarte frecventă. Oamenii simpli au religia, au această conștiință de a fi parte a unui popor, a unui anumit loc. E greu să le explici că e cam copilăresc și idiot.[16]”
Opere selective[modificare | modificare sursă]
- 1966 - Fierul de călcat dragostea în Povestea vorbii (suplimentul revistei Ramuri din Craiova);
- 1969 - Noaptea pe latura lungă;
- 1970 - Captivi;
- 1974 - Atrium (roman), ediția întâi;
- 2008 - Atrium, ediția a doua;
- 1974 - Primele nopți;
- 1976 - Cartea fiului;
- 1977 - Zilele și jocul;
- 1979 - Anii de ucenicie ai lui August Prostul (roman);
- 2005 - Anii de ucenicie ai lui August Prostul, ediția a doua revăzută;
- 1981 - Octombrie, ora opt, ediția întâi;
- 1997 - Octombrie, ora opt, ediția a doua;
- 1984 - Pe contur;
- 1986 - Plicul negru, ediția întâi;
- 2007 - Plicul negru, ediția a doua;
- 1997 - Despre clovni: dictatorul și artistul (un roman parabolic);
- 1999 - Casa melcului, colecție de interviuri;
- 2003 - Întoarcerea huliganului, ediția întâi;[17][18]
- 2004 - Plicuri și portrete;
- 2004 - Fericirea obligatorie, colecție de nuvele, ediția întâi,
- 2005 - Fericirea obligatorie, colecție de nuvele, ediția a doua,
- 2008 - Vorbind pietrei;
- 2008 - Variante la un autoportret, proză scurtă;
- 2009 - Vizuina;
- 2010 - Laptele negru;
- 2010 - Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian; [19][20]
Teme favorite[modificare | modificare sursă]
Autorul are drept teme favorite trauma holocaustului, viața de zi cu zi într-un stat totalitar și exilul. Cărțile sale au fost comparate cu cele ale unor scriitori cum ar fi Bruno Schulz și Robert Musil, sau au fost considerate de alți critici ca fiind o continuare firească a absurdului grotesc din romanele lui Franz Kafka.
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Premiul Național al Evreilor Americani, în aprilie 1993, pentru romanul său parabolic Despre clovni.
- Premiul Guggenheim
- Premiului "Lux Mundi" (2006), oferit de Radio România Cultural "pentru talentul artistic și consecvența morală cu care a înfățișat lumii imaginea complexă a societății românești și pentru felul în care a reușit să transfigureze drama biografică
- Premiul Médicis pentru literatură străină, cel mai prestigios[judecată de valoare] premiu francez pentru un roman scris în altă limbă decât franceza, acordat romanului Întoarcerea huliganului pe anul 2006.
- Titlul de Comandant oferit de Ordre des Arts et des Lettres din Franța.
- Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru întreaga activitate, oferit de Ziarul Observator Cultural și premiul anual pentru literatură din partea Fundației franceze de iudaism - 2009
- Ordinul Meritul Cultural de la Președintele României - 2007 și, în 2008, a primit diplome de onoare în literatură de la Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
- Bursa MacArthur și Guggenheim și Premiul Internațional pentru Literatură din Italia, Nonino. [1]
- Titlul doctor honoris causa conferit de Universitatea din București, 2008[21]
- Legiunea de onoare, Franța, 2009[22]
- Premiul Nelly Sachs, 2011[23]
- membru onorific al Royal Society of Literature, Marea Britanie[24]
In honorem[modificare | modificare sursă]
- Obsesia incertitudinii. In honorem Norman Manea. Volum îngrijit de Cella. Manea și George Onofrei, Iași, Polirom, 2011
- Claudiu Turcuș - Estetica lui Norman Manea, Editura Cartea românească, 2012
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ https://www.gf.org/fellows/all-fellows/norman-manea/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.macfound.org/fellows/469/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.americanacademy.de/person/norman-manea/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Norman Manea, SNAC, accesat în
- ^ a b Norman Manea, Filmportal.de, accesat în
- ^ a b Norman Manea, Munzinger-Archiv, accesat în
- ^ a b Norman Manea, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Dilemateca, Anul VI, nr. 59, aprilie 2011, p. 7
- ^ Norman Manea este unul este unul dintre candidații la Nobel (pentru 2013).
- ^ Norman Manea The Humanity of Shame
- ^ Contradestinul lui Norman Manea: "Redactor la revista «22»"
- ^ Norman Manea
- ^ Undergraduate Faculty | Norman Manea
- ^ EXILE: Norman Manea @ ICR London - Romanian Cultural Institute in London
- ^ a b Andreea Ofițeru, Scriitorul Norman Manea, la INTERVIURILE GÂNDUL: „Mândria de a fi român este o chestiune comună. E greu să explici că e cam copilăresc”, Gândul, 17 mai 2014
- ^ Norman Manea, notre respect, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 345, noiembrie 2006, accesat la 30 ianuarie 2014
- ^ Strania revansa a celui care nu asteapta laurii nostri vestejiti, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 185, septembrie 2003, accesat la 30 ianuarie 2014
- ^ Norman Manea lansează "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian", 17 noiembrie 2010, Alina Vătăman, Evenimentul zilei, accesat la 30 ianuarie 2014
- ^ „Vad la oameni din generatia mea aceeasi dorinta de a-si asuma istoria“. Interviu cu Edward KANTERIAN, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 398, noiembrie 2007, accesat la 30 ianuarie 2014
- ^ Laudatio pentru Norman Manea - Numarul 431 - Iulie - 2008 - Arhiva - Observatorcultural.ro
- ^ „NORMAN MANEA, IN LEGIUNEA DE ONOARE A FRANTEI”. Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor) - ^ „Renowned Writer Norman Manea Wins Prestigious Nelly Sachs Literary Prize”. Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor) - ^ en „Romanian writer Norman Manea becomes honorary fellow of Royal Society of Literature”. Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- http://www.polirom.ro/catalog/autori/manea-norman/
- Paradoxurile unei identități, Dana Pîrvan-Jenaru, Observator cultural - numărul 423, mai 2008
- Paul Goma et Norman Manea : le témoignage littéraire dans l'engrenage de la concurrence mémorielle, par Nicolas Trifon
- Contemporary Romanian Writers
- Norman Manea cel mai cunoscut scriitor român în America, 7 septembrie 2003, Evenimentul zilei
- Umbre revoluționare, 8 aprilie 2011, Norman Manea, România liberă
- Un film despre scriitorul român Norman Manea, prezentat la Berlinală, 23 ianuarie 2014, Simona Chițan, Adevărul
Articole biografice
- Contradestinul lui Norman Manea: "Redactor la revista «22»", 25 noiembrie 2010, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei
- Articol la BookRags
Interviuri
- „De cîte ori va fi nevoie, voi spune: sînt scriitor român“. Interviu cu Norman MANEA, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 422, mai 2008
- „E prima dată cînd reprezint România“, Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 446, octombrie 2008
- Despre „devoțiunea față de adevăr“, Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 475, mai 2009
- Norman Manea: „Nu sunt un om religios“, 7 noiembrie 2010, Adevărul
- Norman Manea: „Acasă nu mai este nicăieri“, 9 noiembrie 2010, Simona Chițan, Adevărul
- Norman Manea: "Dacă nu ne putem iubi vecinul, măcar să-l respectăm", 16 noiembrie 2010, Alexandra Olivotto, Evenimentul zilei
- “Destinul uman nu poate fi separat de suferință”, 18 noiembrie 2010, Monica Andronescu, Jurnalul Național
- Norman Manea: „Noi eram preocupați de cărți, de scris și de prieteni”, 4 noiembrie 2011, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică
- Norman Manea sul portale RAI Letteratura
- Nașteri în 1936
- Nașteri pe 19 iulie
- Cadre didactice universitare ale Bard College
- Decorați cu Ordinul Meritul Cultural
- Eseiști români
- Evrei români stabiliți în Statele Unite
- Scriitori evrei români
- Ingineri hidrotehnicieni
- MacArthur Fellows
- Memorialiști români
- Nuveliști români
- Oameni din județul Botoșani
- Premiile Asociației Scriitorilor din București
- Prozatori români
- Romancieri români din exil
- Români americani
- Români expatriați în Statele Unite
- Scriitori evrei
- Scriitori români în viață
- Suceveni
- Ingineri români în viață
- Evrei în viață
- Scriitori români din exil
- Mare Ofițer al Ordinului Steaua României